>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Mandatul României la summitul NATO de la Varşovia din 8-9 iulie


Preşedintele Klaus Iohannis va pleca joi seara la Varşovia pentru a participa la summitul NATO din Capitala Poloniei, în cadrul căruia România ar urma să obţină o dezvoltare a planului de contingenţă şi înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale de 3.000-5.000 de militari.

Prezent la ceremonia de declarare a capacităţii operaţionale iniţiale a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, pe 1 iulie, că România militează pentru menţinerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecţie şi de luare a deciziilor NATO.
"Summitul se va desfăşura pe fondul unei dinamici accentuate a mediului de securitate, cu impact asupra statelor membre şi Alianţei ca întreg. Am asistat, în anul 2015, la amplificarea şi multiplicarea provocărilor de securitate la adresa spaţiului euroatlantic, în special cel european, situaţie care continuă şi în prezent"
El a apreciat că summitul NATO de la Varşovia este esenţial pentru consolidarea securităţii şi apărării colective, după implementarea Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale, stabilit la Summitul din 2014.
"Poziţia României la Summitul NATO din acest an de la Varşovia este în favoarea armonizării intereselor comune de securitate şi apărare, în spiritul solidarităţii şi coeziunii Aliate, dar de o manieră echilibrată pe cele două flancuri, estic şi sudic, şi pe cele două dimensiuni, nordică şi sudică, ale Flancului Estic. Ne dorim menţinerea regiunii Mării Negre în procesele de reflecţie şi de luare a deciziilor actuale şi viitoare ale Alianţei legate de continuarea adaptării NATO pe termen lung. De asemenea, este important ca acelaşi echilibru să se reflecte şi în demersurile de asistenţă pentru partenerii NATO din Flancul Estic, respectiv Sudic al Alianţei", a adăugat Iohannis.
Printre obiectivele concrete vizate de România este o prezenţă NATO consolidată pe flancul estic, prin dezvoltarea planului de contingenţă.
"România va obţine o dezvoltare a planului de contingenţă. Concret acest lucru înseamnă că, atunci când eşti atacat, ştii cine, când şi unde vine să te apere. Este vorba despre un plan cu termene precise, cu responsabili, cu unităţi alocate. (...) Am obţinut o echilibrare a întăririi prezenţei NATO pe flancul estic în mod complementar. În flancul nord-estic vor fi dislocate patru batalioane - câte unul în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. În flancul nord-estic accentul va fi terestru, în timp ce în sudul flancului estic accentul va fi terestru, maritim şi aerian" - au declarat recent surse aliate.
Sursele citate au susţinut că la summitul NATO de la Varşovia va fi anunţată înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale în România, care va avea un efectiv de 3-5.000 de militari.
"Din partea României vom avea două batalioane a câte o mie de militari pentru început. Diferenţa o vor reprezenta militarii din partea aliaţilor - în jur de 1.000 - prin rotaţie. Există un angajament din partea Bulgariei de 400 de militari, din partea Poloniei o companie şi mai discutăm cu încă 4 aliaţi", au mai afirmat sursele.
Potrivit acestora, rolul unor comandamente NATO de pe teritorul României este de a facilita dislocarea rapidă a forţelor aliate în regiune - dacă este nevoie - inclusiv desfăşurarea forţei de reacţie rapidă a NATO.
O altă decizie care va fi luată se referă la sistemul antirachetă de la Deveselu, care urmează să fie integrat în sistemul antirachetă al NATO.
De asemenea, România a pledat pentru exerciţii navale la Marea Neagră, desfăşurate de state membre NATO-România, Turcia şi Bulgaria, ceea ce a dus la neînţelegeri cu partea bulgară.
Sursele menţionate susţin că la Sofia a existat o confuzie privind prezenţa navală a NATO în Marea Neagră. Partea română a propus înfiinţarea unui cadru de cooperare pentru instruire şi exerciţii navale din Marea Neagră, în timp ce premierul bulgar a făcut referire la o flotă.
"SUA Franţa şi Marea Britanie susţin acest proiect. Cu Turcia, cu sau fără Bulgaria, România îşi va asuma rolul de naţiune cadru la care să se alăture alte state neriverane. Este vorba despre state care au mai făcut exerciţii în Marea Neagră, respectiv Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Canada şi Polonia", au mai susţinut sursele citate.
Declaraţia finală a summitului de la Varşovia încă se negociază, în prezent ea având peste 120 de paragrafe şi 65 de pagini.
În 2016 se împlinesc 12 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică. În ultimul deceniu, România contribuie la capacitatea NATO de a asigura securitatea globală în faţa unor ameninţări diverse (militare, cibernetice etc.), de a participa la procesul de reconstrucţie în anumite zone de conflict şi la reformarea conceptuală a organizaţiei.
În contextul evoluţiilor complexe de securitate în vecinătăţile Estică şi Sudică ale NATO, Summit-ul din iulie 2016 va reprezenta un reper pentru solidaritatea Aliată. Contextul reunirii la Varşovia a delegaţiilor oficiale şi a celor mai înalţi reprezentanţi de stat ne oferă, prin această expoziţie, un prilej însemnat de a scoate în evidenţă aportul şi succesele româneşti din domeniul securităţii, de asemenea viziunea pe care o are România asupra statutului său de membru al Alianţei.
Cele 28 de state aliate se reunesc vineri şi sâmbătă la summitul NATO de la Varşovia, unde Alianţa va continua să dezvolte şi să regleze ceea ce a început în 2014 – întărirea flancului estic al NATO şi măsurile de descurajare şi contracarare faţă de Rusia.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu