>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

VIDEO-FOTO: MÂNĂSTIREA TG – LOGREȘTI, LEAGĂN DE ISTORIE ȘI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ


Sute de pelerini gorjeni trec în fiecare an, de Praznicul „Sfinţilor Ioachim şi Ana”, pragul Mănăstirii Târgu Logreşti. Ambientul natural, încălzit de primele raze de soare tomnatic, împleteşte istoria, credinţa şi năzuinţa duhovicească sub protia unei întâlniri euharistice. Ca de fiecare dată, această întâlnire de taină se împlineşte prin prezenţă şi binecuvântare arhierească. Aflat în mujlocul celor prezenţi, Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei, săvârşeşte aici, ca de fiecare dată, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.  Vineri, 9 septembrie, la Mănăstirea  Logreşti  a avut loc  o frumoasă slujbă religioasă oficiată de Mitropolitul Olteniei.
 A devenit deja o tradiţie a ultimilor ani ca, în zi de hram, în mijlocul obştii monahale şi a credincioşilor de aici să poposească chiriarhul locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, care a săvârşit  slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Biserica Mănăstirii Logreşti este aşezată pe malul drept al râului Amaradia, în localitatea Târgu Logreşti, la limita teritorială a judeţelor Gorj şi Vâlcea. Primul aşezământ monahal datează din 1718 şi a fost ridicat din lemn. Biserica din zid a fost construită mai târziu, în anul 1769, şi închinată ca metoh al Episcopiei Râmnicului. Viaţa monahală a fost întreruptă în repetate rânduri datorită secularizării averilor mănăstireşti şi celor două războaie mondiale. Abia în 1940, obştea a fost reînfiinţată la iniţiativa Mitropolitului Olteniei, Nifon Criveanul. Tot în acest an biserica mănăstirii a fost resfinţită şi aşezată sub patronajul Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost din nou închisă. S-a reînfiinţat abia în 1992 cu ajutorul monahiilor de la Mănăstirea Polovragi.
  De-a lungul timpului au mai fost executate lucrări de restaurare şi reconsolidare la biserică, la chiliile vieţuitoarelor şi la dependinţele existente. Osteneala acestei laborioase lucrări a fost purtată de maica Fevronia, stareţa mănăstirii, laolaltă cu maicile din întreaga obşte. Răsplata a venit chiar în ziua prăznuirii Sfinţilor Ioachim şi Ana, la zece ani de la ultima resfinţire, când întregul aşezământ monahal de la Târgu Logreşti a fost resfinţit de IPS Părinte Mitropolit Irineu. Aşa se face că anul acesta, de hram, s-au împlinit doi ani de când sfântul locaş a fost reînnoit cu slujbă aleasă şi binecuvântări arhiereşti. 
Biserica Mănăstirii Logreşti este aşezată pe malul drept al râului Amaradia, în localitatea Târgu Logreşti, aproape de limita teritorială a judeţelor Gorj şi Vâlcea. Documentele atestă faptul că, în jurul anilor 1718, aici funcţiona un schit ce purta hramul Sfinţilor Voievozi. Biserica din zid a fost construită mai târziu, în anul 1769 şi închinată ca metoh al Episcopiei Râmnicului Noului Severin. La începutul secolului XIX, biserica este renovată. Pisania păstrată până în zilele noastre poartă data anului 1808. Mănăstirea de la Logrești este un lăcaș de cult mai puțin prezent în mass media, dar  care are o istorie bogată. Cunoscut  mai mult și mai bine de locuitorii din zona aceea a județului, lăcașul de cult de la Logrești datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica Mănăstirii Logreşti este aşezată pe malul  drept al râului Amaradia, în localitatea Târgu-Logreşti,   aproape de limita teritorială a judeţelor Gorj şi Vâlcea. Documentele atestă faptul că, în jurul anilor 1718, aici funcţiona un schit ce purta hramul Sfinţilor Voievozi  Mihail si Gavriil . Biserica din zid a fost construită mai târziu, în anul 1769 şi închinată ca metoc al Episcopiei Râmnicului și  Noului Severin. La începutul secolului XIX, biserica este renovată.  Pisania păstrată până în zilele noastre poartă ca dată anul 1808. Prima așezare monahală din acest loc a luat ființă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, actuala biserică a mănăstirii, închinată Sfinților Ioachim și Ana,  fiind zidită în anul 1769.  În biserică se află o icoană a Maicii Domnului, datată 1812. 
Obștea de maici de aici adună douăzeci de viețuitoare, care dau ascultare maicii starețe, monahia Fevronia Nuţă. Mănăstirea Logrești a luat ființă în jurul anului 1718, sub forma unei bisericuțe mici de lemn, închinată Sfinților Arhangheli. Schitul Logrești s-a zidit din temelie (din cărămidă) în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de către familiile craiovene Pandia Obedeanu și Oteteleșanu, sprijinite de preotul Ion Tândălescu, din satul Frunza. Ctitorii schitului i-au dat acestuia pământ și păduri, precum și o moară de apă. Preotul va deceda în 1772, iar viața monahală de aici nu are continuitate. Schitul intră în ruină, dar în 1911-1912 biserica este restaurată și este construit un paraclis- care astăzi nu mai există. Primul Război Mondial face ca reînceperea vieții monahale de aici să fie amânată. În 1932, va începe o altă restaurare a bisericii, iar după opt ani de trudă schitul va fi sfințit de ÎPS Mitropolitul Nifon al Olteniei. 
Abia în 1960, schitul va deveni biserică filială a Parohiei Târgu-Logrești, dar viața monahală este întreruptă din cauza regimului comunist. Abia pe la începutul anului 1990, în așezarea monahală din Logrești se repun bazele vieții monahale, schitul fiind redeschis de un grup de maici venite de la  Mănăstirea Polovragi. Mai apoi, în anul 1992, schitul devine Mănăstire. În anul 1995, în curtea mănăstirii au fost ridicate două corpuri de clădiri. Între anii 1995-1996 s-au făcut importante reparații exterioare la biserică și a fost consolidată turla. La Mănăstirea Logreşti au mai fost realizate în ultimii ani lucrări de renovare şi restaurare a picturii. Fondurile necesare reparaţiilor au fost asigurate de Ministerul Culturii şi Cultelor, Consiliul Judeţean Gorj, Primăria şi Consiliul Local Târgu-Logreşti.  Biserica monahală din Logrești este zidită din cărămidă, în formă de cruce, în stil brâncovenesc, de meșteri anonimi. Sfântul Altar este luminat de o singură fereastră, mică, iar naosul este luminat, pe dreapta și pe stânga, de câte o fereastră simplă. Fațadele exterioare ale bisericii poartă un brâu median înconjurător, gros și simplu, însoțit deasupra și dedesubt, la vreo douăzeci de centimetri distanță, de câte un alt brâu, mai subțire. Pictura interioară este realizată în ulei de un autor necunoscut. Ca obiect de valoare, în lăcașul de cult există doar o icoană din 1812, al cărei autor nu se cunoaște.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                
                                                                                                   Ionel Cilica-DEACONU                           
                                                                                                   M.Becherete                                    


Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu