>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

BIOGRAFIE: Fidel Castro, comandantul revoluţiei cubaneze

Fidel Castro, politician revoluţionar marxist-leninist, a condus Cuba ca prim-ministru în perioada 1959-1976, iar apoi ca preşedinte, din 1976 până în 2008.

Fidel Castro s-a născut în apropierea oraşului cubanez Biran, la data de 13 august 1926. Acesta este fiul nelegitim al unui bogat proprietar de plantaţii de zahăr, Angel Castro y Argiz, şi una din slujnicele sale ce-i va deveni mai apoi soţie, Lina Ruz González, informează BBC News.
Castro a crescut la ferma tatălui său din estul statului cubanez, alături de muncitorii haitieni, unde a fost martor la inegalităţile vaste la care aceştia erau supuşi. La vârsta de opt ani, acesta este trimis la un internat în Santiago. Din cauza încăpăţânării sale, are numeroase dispute, atât cu colegii, cât şi cu profesorii. Este trimis mai departe la o şocală iezuită, unde rămâne impresionat de valorile personale de onoare şi curaj ale profesorilor.
În 1945, se înscrie la la Universitatea din Havana, unde studiează dreptul. Castro începe a studia politica şi este extrem de dezamăgit în momentul în care nu reuşeşte să devină preşedinte al federaţiei studenţilor, acesta câştigă în schimb atenţia publicului printr-un discurs carismatic prin care critică Guvernul cubanez din acea perioadă. În anul 1947, se alătură Partidului Ortodox, impresionat fiiind de mesajul de justiţie socială şi luptă împotriva corupţiei din partea liderui Chibas.Castro se căsătoreşte cu Mirtha Diaz Balart de Nunez, o fostă colegă de facultate, fiica unui politician cubanez proeminent. Familia Mirthei dezaprobă politicile radicale ale lui Castro. Relaţiile dintre ci doi devin tot mai încordate însă, din cauza legăturilor apropiate dintre familia Mirthei şi Fulgencio Batista, fost preşedinte şi general militar de extremă-dreapta.
În anul 1952, Castro candidează independent la Congresul cubanez. Planurile sale de a urma o carieră politică sunt amânate pentru scurtă vreme, în urma unei lovituri de stat militare conduse de Batista. Noul regim este opresiv, iar Castro îşi pierde încrederea în democraţie şi adoptă calea revoluţiei armate. În anul 1952, Fidel împreună cu fratele său, Raul, au format o organizaţie revoluţionară ilegală şi au început pregătirea militară.
În 1953, el conduce o insurecţie împotriva lui Batista. Aproximativ 140 de rebeli au atacat o garnizoană în Moncada, Santiago. Erau întrecuţi numeric şi au trebuit să se retragă. Mulţi dintre rebeli au fost executaţi, iar fraţii Castro au fost încarceraţi. Batista a transformat procesul fraţilor Castro într-un spectacol media, iar Fidel a profitat de aceasta pentru a ataca regimul în cadrul unui discurs. Deşi el a fost condamnat la 15 ani de închisoare, cuvintele sale au părtuns minţile oamenilor. În urma unui acord de amnistiţie, Batista îi eliberează pe disidenţii politici după numai 22 de luni de închisoare.
Fraţii Batista părăsesc Cuba pentru Mexic, unde îl vor întâlni pe tânărul doctor argentinian Ernesto Guevara. Fidel, Ghevara şi Raul, împreună cu 80 de alţi rebeli formează ”Mişcarea de la 26 iulie”. În 1956 aceştia se întorc în Cuba pentru a crea o revoluţie, însă sunt atacaţi prin surprindere de susţinătorii lui Batista şi sunt nevoiţi să se retragă în munţi. Aici, împreună cu fratele său şi Che Guevara începe o campanie armată. Tot mai mulţi oameni se alătură cauzei acestora din cauza sistemului corupt şi inegal. Castro preia controlul al multor oraşe cubaneze, iar în ianuarie 1959 este primit în capitala Havana precum un erou. Castro dirijează mass-media din Cuba şi judecă public foşti membri ai regimului Batista. El naţionalizează comerţul şi industria şi introduce sisteme de învăţământ şi de sănătate gratuite pentru poporul cubanez. În 1960, acesta preia fabricile şi plantaţiile deţinute de SUA, înfuriind Administraţia de la Washington care impune embargou. Castro semnează un tratat cu Uniunea Sovietică pentru a comercializa zahărul insular în schimbul petrolului.
Fidel Castro a reuşit să blocheze complotul CIA numit "Golful Porcilor" în anul 1961, evitând şi numeroase tentative de asasinat. Acesta continuă să primească susţinere economică din partea Uniunii Sovietice şi sponsorizează mişcări revoluţionare din America Latină şi Africa. Castro se considera un lider al persoanelor oprimate din întreaga lume.
Colapsul Uniunii Sovietice influenţează negativ economica cubaneză, Castro este forţat să improvizeze o cale de ieşire, în anul 2000, semnează un acord petrolier cu liderul Venezuelei Hugo Chavez.
În 2008, i-a predat puterea fratelui său, Raul Castro. Deşi retras din viaţa publică, Fidel Castro rămâne o sursă de inspiraţie pentru nucleul dur al Administraţiei socialiste de la Havana.
În decembrie 2014, Obama a anunţat normalizarea relaţiilor cu statul cubanez, după o perioadă de peste 50 de ani de ostilităţi. În iulie 2015, cele două state şi-au redeschis ambasadele, dar blocada a rămas în vigoare.
Fidel Castro a decedat vineri la ora 22.29" (sâmbătă, 5.29, ora României), el va rămâne cunoscut în istorie drept comandantul revoluţiei din Cuba.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu