>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

ALEGERI PARLAMENTARE 2016 Votul pentru alegerea noului Parlament al României. Prezenţa la ora 16.00 a fost de 27,07%, mai mică cu 16 procente faţă de 2014. Primele date EXIT POLL - LIVETEXT


Alegerile parlamentare 2016 au început duminică 11 decembrie, la ora 7.00, la urne fiind aşteptaţi peste 18,2 milioane de români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară şi se încheie la ora 21.00, cu primele date exit-poll. Mediafax vă prezintă rezultatele exit-poll, care vor oferi informaţii despre procentele pe care le-au obţinut partidele.

16.34
Primele rezultate exit-poll la alegerile parlamentare 2016, potrivit datelor colectate de trei institute de sondare.
SOCIOPOL dă câştigător al celor mai multe voturi PSD cu 41%, urmat de PNL cu 19%, USR cu 9%, ALDE şi PMP cu 7% şi PRU şi UDMR cu 5%.
Rezultate parţiale EXIT POLL IRES la alegerile parlamentare 2016, citate de surse politice, rezultate valabile pentru ora 14.30: PSD 50%, PNL 19%, USR 7%, ALDE 6%, UDMR 6%, PMP 3,9% si PRU 3,6. Potrivit rezultatelor EXIT POLL prezentate de Antena 3 care prezintă date parţiale Curs-Avangarde, la alegerile parlamentare 2016 votaseră, până la ora 14:30,  pentru PSD 50%, PNL 19%, USR 7%, ALDE 6%, PMP 6%, UDMR 6%, PRU 3% şi 3% pentru alti candidaţi. Rezultatele oficiale ale EXIT POLL la alegerile parlamentare 2016 vor fi prezentate la ora 21.00.
16.15 - Au votat 420 de persoane aflate în centrele de reţinere şi arest ale Poliţiei Române
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunţă că, până la ora 15.30, au votat 420 de persoane din centrele de reţinere şi arest preventiv ale Poliţiei Române. În total, 495 de persoane aflate în unităţile de detenţie ale poliţiei au cerut să voteze.
16.00 - Procentul, la nivel naţional, la ora 16.00, a fost de 27,07% adică cu 16 procente sub prezenţa din noiembrie 2014, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot la ora 16.00, în cadrul alegerilor parlamentare, este de 27,7%, pe prima poziţie ca participare fiind judeţul Olt cu 32,6%, în oraşe fiind o mobiliare mai bună decât în zona rurală. În Bucureşti - 27.74%, judeţele care îşi păstrează ascendentul sunt Olt 32.64% şi Teleorman 32.56% şi Botoşani cu 30.39%.
Timişoara, Arad şi Maramureş sunt cu cea mai slabă prezenţă, sub 23%.
În Capitală, la ora 16.00, prezenţa la vot a fost de 27,7% (Sectorul 1- 31,9%, Sectorul 2- 28,8%, Sectorul 3- 25,1%, Sectorul 4- 27,7%, Sectorul 5- 24,4%, Sectorul 6- 29,7%).
Pe primele poziţii ca participare la vot se află Olt- 32,6%, Teleorman, cu 32,5%, Botoşani- 30,39.
Judeţele codaşe sunt Arad- 22,9%, Timiş 22,3% şi Maramureş 21,41%.
În anul 2014, în al doilea tur ale alegerilor prezidenţiale, prezenţa la vot a fost, la ora 16.00, de 44,5%. În mediul urban, prezenţa era de 43,75% (comparativ cu 2016- 15%), în timp ce în mediul rural era de 45,52% (comparativ cu alegerile de azi- 11%)
În Capitală, în anul 2014, prezenţa era, la ora 16.00 de 45,64%. La alegerie parlamentare din 2012, raportarea a fost făcută la ora 18.00 şi era de 35,54%.
15.00 - Prezenţa este de23.67%, au votat 4.323.228 de alegătoriPeste 50.600 de cetăţeni români au votat până la ora 15.00 în secţiile din străinătate
15.45 - Prezenţă sub 1% în secţiile de vot unde sunt înscrişi cetăţeni moldoveni, în municipiul Vaslui. Secţia nr. 11 are înregistrat un număr de 2.114 de votanţi şi are cea mai mică prezenţă la vot din tot judeţul, respectiv de 0,61%. De asemenea, în secţia nr 62, unde sunt înregistrate 2.007 persoane cu drept de vot, prezenţa este de 1,64%.
Peste 50.600 de cetăţeni românii au votat, în cadrul alegerilor parlamentare de duminică, în secţiile de votare din străinătate, cea mai mare prezenţă fiind în Republica Moldova, de 18.104 alegători.
 
Teleorman (28.53%), Olt (28.47%) şi Botoşani (26.87%) sunt primele trei judeţe cu cei mai mulţi alegători care şi-au exprimat deja votul. La coada clasamentului privind prezenţa la urne se află judeţele Arad (19.60%), Timişoara (19.16%)  şi Maramureş (18.30%). 
"Nu cred că venea presa aşa de dimineaţă la votul meu, că a trebuit să merg la fotbal, la UTA cu Suceava, unde UTA a câştigat cu 1 la 0", a declarat primarul municipiului Arad.
14.00 - Prezenţa este de 20.23%, au votat 3.694.969 de alegători. În diaspora au votat 34. 334.
13.25 - Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus: Socotesc că ţara, noi, toţi românii, ne găsim într-un moment de mare răspântie
Înainte de vot, Quintus a declarat că încearcă o “amărăciune”, având în vedere că a venit să voteze fără soţia sa, preşedintele de onoare al PNL votând alături de soţie de fiecare dată.
13.00 - Prezenţa este de 16.62%, au votat peste 3 milioane. În diaspora au votat 44.172. În Bucureşti, prezenţa este de 17.05%, în Sectorul 1 - 19.41%, Sectorul 2 - 17.58%, Sectorul 3 - 15.52%, Sectorul 4 - 17.21%, Sectorul 5 - 15.06%, Sectorul 6 - 18.33%.
Fruntaşe privind prezenţa la vot până la ora 13.00 sunt judeţele Teleorman (21.05%), Olt (20.65%), Dolj (19.36%) Constanţa (19,07%) Dâmboviţa (19,01%)
Judeţele codaşe sunt Covasna 14,58, Sibiu 13,98%, Satu are- 13,51, Arad- 13,21%, Timiş- 13%, Bistriţţa Năsăud- 12,45, Maramureş- 12%.44.
Procentul, la nivel naţional, la ora 13.00, a fost de 16,62%,, adică cu peste 10 procente sub prezenţa din noiembrie 2014, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale, în 2014, la ora 13.00, a fost de 27,22%.
Comparativ cu alegerile parlamentare din 2012, prezenţa la vot pare a fi apropiată. Prezenţa la vot la alegerile din 2012, la ora 14.00, era de 20,56% la nivel naţional şi de 20,48% în Capitală.
12.47 - Alegeri parlamentare 2016. MAI: 18 sesizări pentru contravenţii sau infracţiuni la vot, până la ora 12.00
Până la ora 12.00, la Ministerul Afacerilor Interne(MAI) au fost înregistrate 18 sesizări de posibile contravenţii sau infracţiuni la vot, cele mai multe sesizări fiind înregistrate în mediul urban, în Bucureşti, Iaşi, Sibiu, a anunţat purtătorul de cuvânt al ministerului, Monica Dajbog.
12.27 - Ion Iliescu, la liceul Jean Monnet: "Am votat pentru pace. (...) Am votat, cred că nu e un secret pentru PSD"
Ion Iliescu a schimbat subiectul, după ce un jurnalist prezent i-a atras atenţia că s-a încheiat campania electorală.
"Sper să se consolideze nişte procese care au evoluat într-un sens pozitiv, să fie limitate o serie de devieri de la mersul lucrurilor, aşa cum doreşte lumea, şi să ofere viitoarea componenţă a parlamentului cu mai multă satisfacţie oamenilor şi mai ales oamenilor care duc greul, cei care au venituri mici, care se descurcă greu cu ele. Rămâne pentru noi o problemă majoră . ca mersul ţării, datele pe ansamblu să se reflecte şi în viaţa oamenilor şi în viaţa mai bună a celor mulţi", a mai spus fostul şef al statului.
12.20 Kelemen Hunor a votat pentru o reprezentare puternică a comunităţii maghiare în Parlamentul României
"Am venit cu gândul la o reprezentare puternică a comunităţii maghiare în Parlamentul României, la o Transilvanie puternică şi la o Românie mai bună decât era până acum. Avem nevoie de o reprezentare puternică pentru a avea un cuvânt de spus în anii care urmează, deoarece vor urma schimbări şi reforme importante şi noi vrem să se ţină cont şi de această comunitate de 1,3 milioane de persoane. Sper că vom arăta că această comunitate doreşte un viitor stabil şi o siguranţă în toate punctele de vedere, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile comunităţii maghiare în România”, a spus Kelemen.
12.11Eugen Bejinariu a votat în Zamostea pentru o Românie unită din care să dispară dezbinarea
Deputatul PSD de Suceava, Eugen Bejinariu, a votat la secţia amenajată în Căminul Cultural din localitatea sa natală, Zamostea, pentru prosperitatea României, dar şi pentru o Românie unită "din care să dispară dezbinarea", transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Am votat pentru prosperitatea României, pentru prosperitatea tinerilor, pentru prosperitatea oamenilor de vârsta a treia. Am votat pentru o Românie unită, o Românie în care să dispară cuvântul de ordine dezbinarea”, a spus Bejinariu.
12.07  În Diaspora, până la ora 11.20, 8.200 de alegători au votat în Republica Moldova şi 3.000 în Italia
Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până la ora 11.20 au votat, în cadrul alegerilor parlamentare din România, 8.247 de oameni la secţiile deschise în Republica Moldova, aproape 3.000 de oameni şi-au exercitat dreptul în Italia şi peste 1.000 în Spania.
12.00 - Prezenţa pe ţară este de 12.47%. În Bucureşti, prezenţa a depăşit-o pe cea pe ţară: 12.55%. In topul prezenţei se menţin judeţele din sudul ţării: Teleorman - 17.42%, urmat de Olt 16.77% şi Dolj 15.57%. La coada clasamentului se situează Maramureş cu 8,16, Bistriţa Năsăud cu 7.55%, Timişoara şi Satu Mare.
11.29 - Primarul Timişoarei, Nicolae Robu: Am votat pentru o Românie a oamenilor cinstiţi şi harnici
11.26 - Vicepremierul Vasile Dîncu: Am votat pentru resetarea sistemului, trebuie să schimbăm violent modul de a face politică
11.24 BEJ Alba a dispus retragerea unor postări sponsorizate de pe Facebook
”PSD Alba a depus, sâmbătă, plângeri la Biroul Electoral Judeţean Alba şi la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Alba privind continuarea campaniei electorale de către PNL prin trei dintre liderii locali. Astfel PNL sau lideri PNL (Florin Roman, Ion Dumitrel, Mircea Hava) au distribuit pe reţele de socializare mesaje sponsorizate de îndemn la vot sau îndemnuri directe la vot. Aceste fapte sunt interzise de legea electorală şi constituie contravenţie”, arată PSD Alba într-un comunicat de presă.
11.15 - Mai multe tablete care monitorizează alegerile, schimbate după ce au prezentat probleme tehnice
Mai multe tablete prin care se face monitorizarea în timp real a alegerilor parlamentare au fost înlocuite după ce au prezentat probleme tehnice, între care două în judeţul Hunedoara şi una în judeţul Maramureş.
11.00 - Prezenţa la vot, potrivit datelor FURNIZATE ÎN TIMP REAL este de 8.62%. Au votat până la această oră 1.573.464 de alegători. În Bucureşti au venit să voteze 8.26% din alegători, cu o prezenţă mai bună în Sectorul 1 de 8.99%.
10.34 Alina Gorghiu (PNL), la Timişoara, îndemnă la vot: "Votez pentru familia mea, copilul meu, pentru toţi oamenii pe care nu vreau să-i dezamăgesc, am votat pentru speranţă şi nu resemnare, pentru soluţii realist, nu fantezii. Orice strategie pentru absenteism este istorie, să vină să voteze pentru viitorul României"
10.14 Victor Ponta (PSD), la Târgu Jiu a declarat la ieşirea din secţia de votare: "Am votat hotărât pentru români, pentru mocirlă, cum le place lor să spună. Azi ne luăm ţara înapoi de la stăpâni"
10.13 Nicuşor Dan(USR): "Am votat pentru o nouă clasă politică, pentru un viitor mai bun, am convingerea că azi va fi o zi istorică pentru România".
10.05 Traian Băsescu (PMP) a votat duminică, la alături de soţia sa, Maria Băsescu, afirmând că a votat cu gândul că în urma alegerilor vom avea un guvern eficient şi, de asemenea, că este "convins" că Elena Udrea poate să intre în Parlament. "În primul rând am votat cu gândul că în urma acestor alegeri vom avea un guvern eficient. Eficient în a utiliza banii europeni, de exemplu, care ar crea locuri de muncă. Am votat cu gândul la un guvern care să genereze politici pe cele trei mari domenii în care dacă nu facem ceva România va avea probleme în viitor, adică: natalitate, educaţie, sănătate", a declarat Traian Băsescu, la ieşirea dim secţia de votare.
Băsescu a afirmat că a votat şi cu gândul la o majoritate parlamentară care să nu încerce să pună justiţia sub control politic.
"Şi în sfârşit am votat cu gândul la o majoritate care să nu încerce să pună sub control politic justiţia şi pe de altă parte cu gândul la o justiţie care să înţeleagă că respectarea drepturilor fundamentale este urgenţa zero în construirea unui stat de drept", a mai spus preşedintele PMP.
Traian Băsescu a afirmat că este convins să Elena Udrea, care candidează independent la aceste alegeri, ar putea intra în Parlament. "De ce nu? sunt convins că poate să intre", a răspuns Traian Băsescu, întrebat dacă este de părere că Elena Udrea ar putea intra în Parlament.
Întrebat dacă românii vor merge în număr mare la vot, Băsescu a răspuns că speră că vor face acest lucru. "Eu sper că vor merge", a spus liderul PMP.
10.00 Prezenţa la nivel naţional este de  5.27%, în Bucureşti fiind de 4.72%.  Cea mai slabă prezenţă în ţară este în Bistriţa Năsăud de 3.66%, Timişoara  3.90%  şi Sibiu 3.72%. Teleorman a trecut de 8%.
În Capitală, la ora 10.00, prezenţa la vot a fost de 4,72% (Sectorul 1- 5,05%, Sectorul 2- 4,85%, Sectorul 3- 4,30%, Sectorul 4- 4,91%, Sectorul 5- 4,40%, Sectorul 6- 4,98%). Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman, cu 8,02%, Olt- 7,78% şi Dâmboviţa- 7,21%.
Prezenţa la vot este mai mare, la ora 10.00, comparativ cu alegerile parlamentare din 2012, atunci când la aceeaşi oră se înregistra o participare de 4,52% la nivel naţional şi de 3,9% la nivelul Capitalei.
Totuşi, participarea este mai mică faţă de alegerile prezidenţiale din 2014, atunci când la ora 10,00 prezenţa la urne era de 8,52%.
9.50 Teleorman, Olt şi Dâmboviţa sunt pe primele locuri la prezenţa la vot cu 7% din alegători. 
9.35 - Liviu Dragnea s-a prezentat la vot. Liderul PSD votează la o secţie de votare din Turnu Măgurele. 
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, la ieşirea de la urne, că a votat pentru creştere economică, salarii şi pensii mai mari, îmbunătăţirea situaţiei din sănătate şi un guvern competent să pună în aplicare măsurile, susţinând că speră ca românii să facă diferenţa între realitate şi vorbe.

"Am votat pentru creşterea economiei, pentru locuri de muncă, pentru pensii şi salarii mai mari, pentru a îmbunătăţi situaţia din Sănătate şi Educaţie, pentru ca tinerii să aibă locuri de muncă bine plătite, pentru un program de readucere la viaţă a satului românesc pentru a ne hrăni cu roadele pămâtului nostru, nu cu importuri. Am votat pentru o guvernare competentă care să le poate face pe toate acestea începând de mâine. Sper ca românii să facă diferenţa între realitate vorbe şi între manipulare şi adevăr", a declarat Liviu Dragnea, după ieşirea de la urne.
Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, judeţul Teleorman are, la ora 9.50, cea mai mare prezenţă la urne de 7,28%.
9.27 - MAE: Votul în străinătate continuă prin deschiderea secţiilor din statele din vestul Europei
Votul în străinătate continuă duminică cu cu deschiderea a 219 secţii de votare în statele din zona centrală şide vest a Europei la ora 8.00, ora României (ora 7.00 ora locală), iar la 9.00 s-au deschis încă 33 de secţii de votare în Marea Britanie, Irlanda, Portugalia şi Senegal, a informat MAE.
Cele mai multe secţii de votare sunt organizate în Europa în Italia (73 secţii), Spania (53 secţii), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (21 secţii ), Franţa (16 secţii ), Germania (15 secţii), Belgia (9 secţii).
În ansamblu, votul în străinătate se va desfăşura pe durata a 35 de ore.
Votul la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor a debutat în străinătate la Auckland, Noua Zeelandă, la ora 20.00, ora României (ora 7.00 ora locală), în secţia nr. 18, cea mai îndepărtată secţie de vot organizată în afara graniţelor României. Votul la această secţie se va încheia la ora 10.00, ora României.
Raportat la fusul orar din România, procesul electoral din străinătate se va încheia luni, 12 decembrie 2016, la ora 7.00 (ora României), pe Coasta de Vest a SUA (secţiile de vot de la Los Angeles, Sacramento, Seattle, San Francisco, Las Vegas şi Portland) şi la Vancouver în Canada.
Conform legii, scrutinul se va derula în intervalul orar 07.00-21.00 (ora locală).
 9.10 - Premierul Dacian Cioloş votează la o secţie din Zalău.
"Cel mai important azi este ca lumea să iasă la vot, indiferent ce opţiune politică au, pentru ca rezultatul să fie unul reprezentativ. Azi e ziua în care alegătorii pot să transmită cele mai importante mesaje. Desigur, e importantă consultarea şi pe parcursul guvernării, dar e important că cei care dau mandat şi apoi vor avea toată legitimitatea să urmărească că mandatul e pus în aplicare. Această libertate de a ne putea alege reprezentanţii, să nu desconsiderăm acest drept câştigat greu", a declarat premierul Dacian Cioloş.
Acesta a făcut referire şi la tineri şi a transmis că lucrurile trebuie făcute mai bine în ţară, inclusiv pentru cei din Diaspora şi care poate vor să revină acasă.
9.02 - Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la secţia de votare de la liceul Jean Monnet. Şeful statului a declarat că astăzi este o zi importantă pentru că se decide ceea ce se întâmplă în următorii patru ani. 
9.05 - Prezenţa la vot, potrivit datelor în timp real furnizate de BEC, este de 2.58%. Au votat până la această oră  471.866 de alegători. 
Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot la ora 9.00, pe prima poziţie ca participare fiind Teleorman şi Olt cu 3,41 %.
În Capitală, prezenţa la vot este de 1,88% (Sectorul 1- 2,05%, Sectorul 2- 1,94%, Sectorul 3- 1,72%, Sectorul 4- 1,94%, Sectorul 5- 1,76%, Sectorul 6- 1,97%).
Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman, cu 3,41%, Olt- 3,41% şi Dâmboviţa- 3,29%. Judeţele codaşe sunt Sibiu- 1,51% şi Maramureş 1,45%.
Peste 18,2 milioane de români sunt aşteptaţi la vot în ţară, în cadrul alegerilor parlamentare care se desfăşoară duminică, secţiile fiind deschise începând cu ora 7.00.
 9.00 - Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-a prezentat la urne pentru a-şi exprima votul la alegerile parlamentare. El a declarat că a votat că a votat pentru o Românie care să îşi regăsească demnitatea şi pentru posperitate.
 Co-preşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat duminică, după ce a votat, că România se află într-un moment importat pentru evoluţia sa viitoare în ceea ce priveşte respectarea drepturilor şi libertăţilor, el exprimându-şi crezul că prin acest vot se va reda România românilor.
"Consider că suntem într-un moment foarte importat pentru evoluţia României, pentru evoluţia viitoare în sensul democratic, în sensul respectării drepturilor şi libertăţilor. Îmi doresc ca votul de astăzi al românilor să fie pentru o Românie care să îşi regăsească identitatea, să îşi regăsească demnitatea şi interesul naţional, pentru prosperitatea tuturor. De aceea crezul meu este că prin acest vot putem să redăm România românilor", a spus Tăriceanu, care este şi preşedintele Senatului.
Solicitat să comenteze un incident de la una din secţiile de votare unde a votat primarul general, Gabriela Firea, şi unde presa nu a avut acces, Tăriceanu a precizat: "Nu cunosc detaliile, dar cred că ce este mai important ca procesul de vot să se desfăşoare în mod corect, nedistorsionat şi, sigur, mi se pare firesc ca presa să fie informată şi să aibă acces peste tot".
8.35  - MAI: Pe parcursul nopţii nu au fost înregistrate incidente la securitatea secţiilor de votare
Pe parcursul nopţii de sâmbătă spre duminică nu au fost înregistrate incidente cu privire la securitatea celor 18.626 de secţii de votare din ţară, predarea acestora făcându-se, duminică dimineaţă, fără probleme de ordine publică, anunţă Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
"La ora 07.00, a început procesul de vot în toare secţiile din ţară. Până acum nu ne-au fost semnalate incidente de ordine publică în legătură cu deschiderea secţiilor şi începerea votării.(...) Peste 33.000 de cadre MAI sunt responsabile cu protecţia secţiilor de votare, iar 4.200 de specialişti au misiunea de a verifica, cerceta şi soluţiona sesizările privind procedura unor incidente sau evenimente care au legătură cu procesul de vot şi sunt în competenţa Ministerului Afacerilor Interne", a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, într-o declaraţie susţinută la ora 08.00 la sediul instituţiei.
În cadrul declaraţiei de presă, au fost amintite principalele infracţiuni şi contravenţii prevăzute de actele normative în legătură cu procesul electoral. Astfel, cei care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, pentru ordine în localul de vot şi în împrejurimi, riscă amendă de la 1.500 la 4.500 de lei. Cei care continuă propaganda electorală riscă amenzi de şa 4.500 la 10.000 de lei. Cei care oferă sau dau bani, bunuri ori alte foloase pentru a determina pe cineva să voteze sau să nu voteze riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani. Aceeaşi pedeapsă şi pentru cei care votează de două sau de mai multe ori sau pentru persoanele care votează deşi nu au acest dreăt. introduc mai multe buletine de vot în urnă sau folosesc acte false.
"Alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliu ori reşedinţa. În cazul în care un alegător se află în altă localitate din judeţul unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, aceasta poate vota la orice secţie de votare, pe liste suplimentare.(...) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care se află în ţară, pot vota în baza unuia dintre următoarele acte: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul de serviciu şi carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare. Precizez că inclusiv astăzi, serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor au program cu publicul până la ora 21, respectiv ora 20, pentu a veni în sprijinul cetăţenilor care nu deţin documente de identitate valabile", a mai declarat purtătorul de cuvânt al MAI.
Următoarea declaraţie de presă cu privire la modul de desfăşurarea a votului va avea loc, la sediul MAI, la ora 12.00.
8.15 - Primarul Capitalei, Gabriela Firea a votat, ea declarând la ieşirea de la urne că a votat pentru un Guvern sensibil şi atent la problemele Bucureştiului
Primarul General al Capitalei, a votat duminică dimineaţa, la Liceul Tudor Vianu din Bucureşti, Gabriela Firea precizând că a votat pentru o majoritate parlamentară care să susţină un Guvern sensibil şi atent la problemele din Bucureşti.
"Am votat cu foarte mare încredere pentru un Parlament eficient, pentru o majoritate parlamentară care să susţină un Guvern căruia să-i pese de România, un Guvern sensibil şi atent la problemele Capitalei. Am votat cu gândul la o colaborare bună cu viitorul Guvern şi prin care obiectivele strategice şi importante ale Bucureştiului să fie finalizate într-un timp rapid: extinderea centurii, urgentarea lucrărilor la metrou şi construirea spitalului republican", a declarat Gabriela Firea după ce şi-a exercitat dreptul electoral.
Primarul Capitalei a fost deranjat de faptul că preşedintele secţiei de votare nu a permis accesul jurnaliştilor în încăpere.
"Am fost şi eu surprinsă, votez aici de ani de zile, niciodata nu s-a întâmplat ca preşedintele secţiei să nu dea acces presei. (...) Nu doreşte să asigure transparenţa pentru presă şi accesul presei la un eveniment care nu constituie secret de stat", a mai spus edilul.
8.00 - Prezenţa la vot, potrivit datelor în timp real furnizate de BEC, este de 1.08%. Au votat până la această oră 197.972 de alegători.
Proncentul celor care şi-au exprimat votul în diaspora este de 47.39%.
În circumscripţiile electorale din ţară vor fi aleşi 308 deputaţi şi 134 de senatori, iar în circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleşi 2 senatori şi 4 deputaţi.
Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
Pot vota în ţară cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul sau reşedinţa în România şi au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot vota în secţia de votare în care activează, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă.
Candidaţii pot vota în orice secţie de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care candidează.
Votarea se desfăşoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă; b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare; c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”; e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.
În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.
Sunt nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate: buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere (indiferent de menţiunile înscrise de alegător); buletinele de vot la care ştampila este aplicată în afara patrulaterelor; buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Se consider[ vot valabil exprimat: buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater; buletinele de vot pe care ştampila aplicată depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiaşi patrulater; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater şi în afara patrulaterelor; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite menţiuni ale alegătorului.
Au dreptul la urnă mobilă cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.
De urnă mobilă beneficiază şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. În aceste condiţii pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale în care au loc alegeri.
Ce aduc nou. Măsuri în premieră la urne
Votul prin corespondenţă în diaspora, numărătoarea voturilor în secţii înregistrată audio-video, un număr mai mic de parlamentari şi alegerea pe listă – acestea sunt doar câteva dintre premierele şi noutăţile scrutinului de duminică din România, organizat după o lege electorală din 2015.
Alegerile de duminică au fost organizate şi se desfăşoară după o nouă lege electorală, adoptată în 2015, faţă de scrutinul din 2012, parlamentarii fiind aleşi acum pe listă şi nu uninominal, metodă folosită ultima dată în 2004.
Noua legislaţie electorală prevede un număr mai mic de senatori şi deputaţi, faţă de vechea legislatură. Scăderea a rezultat după ce norma de reprezentare pentru deputaţi a fost stabilită la 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori. Astfel, românii aleg, duminică, 326 deputaţi, dintre care 18 ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Viitorul Parlament va număra după alegeri 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012.
La alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt organizate în străinătate 417 secţii de votare, cel mai mare număr de secţii organizat vreodată în diaspora, cu 111 mai multe, decât la alegerile parlamentare din anul 2012 şi cu 123 mai multe decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din anul 2014, potrivit declaraţiei purtătorului de cuvânt al MAE Ionuţ Vâlcu.
"Din cele 417 secţii de votare propuse, 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă ambasadele, consulatele şi institutele culturale ale României din străinătate. 217 secţii de votare reprezintă propunerile motivate de MAE pentru a fi create în străinătate, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016", a adăugat purtătorul de cuvânt al MAE.
Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri. Doar 8.889 de cetăţeni români vor vota prin corespondenţă la scrutinul parlamentar din acest an, aceştia înscriindu-se în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016, cu opţiunea votului prin corespondenţă.
Având în vedere numărul redus al alegătorilor din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral, guvernul Cioloş a adoptat OUG 47/2016 care a permis înfiinţării unor noi secţii de votare în afara celor şapte secţii solicitate, potrivit legii de cel puţin 100 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.Cele şapte secţii de votare solicitate de românii din diaspora au fost deschise în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1 secţie de votare solicitată), Republica Moldova (patru secţii) şi în Spania (două secţii).
Cele mai multe secţii de votare sunt organizate în Italia, 73, în Spania, 53, în Republica Moldova, 35, SUA, 31, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 21, în Franţa 16, în Germania 15, în Belgia, 9 şi în Canada 8.
În localităţile în care la scrutinul din 2014 a fost un flux mare de votanţi, au fost înfiinţate mai multe secţii de votare, a precizat MAE, făcând trimitere la Chişinău, unde au fost deschise 12 secţii de votare, Londra, 8 secţii, la Bruxelles, 7 secţii, la Paris 6 secţii, la Roma şi Madrid câte 5 secţii.
Alegătorii din dinaspora au la dispoziţie şi o hartă interactivă pe site-ul MAE pentru a identifica cea mai apropiată secţie de votare de reşedinţa sau domicilul din străinătate.
Tot ca o premieră, activitatea în secţiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00 când se închid secţiile şi până ce toţi membrii acestei părăsesc secţia. Înregistrarea va fi făcută cu o tabletă securizată de Serviciul pentru Telecomunicaţii Speciale(STS), de către un operator de calculator, dintr-un punct fix.
"Nefilmarea acestor operaţiuni este infracţiune. (...)În momentul în care undeva, la secţie de vot, o tabletă i se întrerupe funcţionarea aplicaţiei de înregistrare video în centrul de monitorizare se semnalează automat. Este atenţionată persoana care răspunde de buna desfăşurare în secţia de vot şi se va vedea dacă e un incident tehnic sau dacă a fost o întrerupere voluntară. (...)Aceste înregistrări video, tot conform Hotărârii de Guvern, în cursul nopţii şi a doua zi şi până când vom termina, vor fi. Odată cu tableta, în fiecare unitate din STS se va încheia un document în care se va menţiona explicit dacă operatorul a folosit sau nu această facilitate, care este obligatorie potrivit legii. Aceste filmuleţe vor fi toate descărcate, vor fi stocate într-un mediu sigur şi, aşa cum prevede legea, vor fi păstrate trei luni de zile. După trei luni de zile le vom distruge împreună cu dispozitivele fizice pe care ele sunt stocate, dacă între timp nu cumva BEC sau organele legii au cerut vreuna dintre înregistrări", a declarat directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale(STS), Marcel Opriş.
A fost schimbat şi tipul de plic folosit pentru strângerea şi transportul ştampilelor. Plicurile folosite duminică sunt unele transparente, ce se ştampilează la început iar la final se sigilează.
Ca o noutate în istoria alegerilor electorale din România, actualul scrutin este informatizat complet.
"Am dat dispoziţie, orice fel de operaţiune informatică se jurnalizează, se păstrează atât cât spune legea. Adică dacă este o infracţiune, noi vom păstra aceste jurnalizări până când se stinge efectul infracţiunii, adică nu trei luni, aşa e în lege. Din acest punct de vedere, chiar dacă un operator STS, cineva din BEC, ar face vreo operaţiune în sistemul informatic, prin care să altereze corectitudinea votului, urmele rămân acolo şi sunt la dispozţia justiţiei. Sunt atât de grav ca să înţelegeţi că este exclusă orice fel de posibilitate ca în sistemele electronice să fie alterată voinţa cetăţeanului", a mai spus directorul STS.
Faţă de alegerile din iunie, toate procesele verbale, completate electronic, vor fi publicate automat de sistem, începând cu ora 12.00 noaptea, fără intervenţie umană. Totul într-un format pe care partidele şi mass-media să îl poată prelua.
De asemenea, la cerere, partidele politice beneficiază de conexiuni speciale de la STS, prin care să-şi introducă datele în sistemele proprii de evaluare.

Pentru organizarea în siguranţă a scrutinului de duminică au fost mobilizate 45.000 de forţe ale Ministerului Afacerilor Interne(MAI),cele mai multe pentru măsuri de ordine în secţiile de votare.

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu