>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Financial Times: Eşecul suferit de Matteo Renzi riscă să amplifice criza bancară din Italia, cu efecte în Uniunea Europeană

Eşecul Guvernului Matteo Renzi în referendumul constituţional riscă să amplifice criza bancară din Italia, cu efecte în zona euro, comentează cotidianul Financial Times, avertizând că acesta ar putea fi cel mai important test pentru noile reglementări europene de gestionare a băncilor falimentare.

Bancherii par să nu mai aibă la dispoziţie soluţii din sectorul privat pentru salvarea Băncii Monte dei Paschi, pledând acum pentru un plan de salvare cu fonduri de stat.
Chiar dacă pieţele financiare au reacţionat relativ calm la rezultatul referendumului italian, experţii cred că este "mai dificil" să fie obţinută o investiţie de un miliard de euro din Qatar de care depinde planul în valoare de cinci miliarde de euro pentru capitalizarea Băncii Monte dei Paschi, cea mai veche din lume.
Oficialii din domeniul bancar se tem că un eşec în relansarea acestei bănci, care se află, potrivit evaluărilor UE, în poziţia cea mai riscantă la nivel european, ar putea afecta încrederea investitorilor în întregul sector bancar din Italia, care se confruntă cu perspectiva unor pierderi de 360 de miliarde de euro din cauza creditelor neperformante.
JPMorgan Chase şi Mediobanca, principalii consultanţi ai Băncii Monte dei Paschi, au colaborat cu ministrul italian al Finanţelor, Pier Carlo Padoan, pentru a obţine investiţii din partea Qatarului. Însă planul este afectat de criza politică şi economică declanşată de schimbarea Guvernului Matteo Renzi.
"Italia este primul şi posibil cel mai important test al noului regim european de gestionare a băncilor falimentare", notează Financial Times, amintind că, începând de la criza din 2008, Italia a tras de timp în căutarea soluţiilor, aşteptând investiţii din domeniul privat de teamă că o intervenţie a UE pentru relansarea sectorului bancar ar speria investitorii, clienţii băncilor şi alegătorii.
În acest context, în urmă cu câteva luni, Matteo Renzi a refuzat un plan al UE care prevedea măsuri stricte în schimbul injectării de fonduri de stat, convertirea unei părţi a obligaţiunilor şi oferirea de compensaţii investitorilor mici. Planul Bruxellesului este încă disponibil dacă Guvernul de la Roma se va răzgândi.
"Orice soluţie va fi găsită pentru Banca Monte dei Paschi, cred că există un risc major de contagiere a altor bănci italiene", atrage atenţia Megan Greene, economist-şef la Manulife Asset Management.
Principalul mod de evitare a aplicării în totalitate a reglementărilor UE ar consta într-un tip de "recapitalizare precauţionară". Planul ar putea fi extins la alte bănci italiene, aşa cum s-a întâmplat în Spania.
"Teoretic, acest plan ar putea include chiar o anumită susţinere financiară din partea Mecanismului European de Stabilitate (MES), instrumentul de asistenţă al zonei euro. Dar şi acest plan presupune anumite condiţii pe care politicienii din Italia probabil le-ar considera inacceptabile", subliniază Financial Times.
"Însă, în cazul unei crize bancare de amploare, va fi foarte dificil să fie evitate reglementările UE", atrage atenţia Financial Times.
În contextul crizei politice şi economice interne generată de eşecul în referendum, premierul Italiei, Matteo Renzi, a decis luni, la solicitarea preşedintelui Sergio Mattarella, să amâne depunerea oficială a demisiei până după aprobarea bugetului ţării, relatează cotidianul La Repubblica. Matteo Renzi s-a deplasat luni seară la sediul Preşedinţiei Italiei, cu intenţia de a-i înmâna formal demisia preşedintelui Sergio Mattarella. Însă preşedintele ţării i-a cerut să depună demisia abia după aprobarea de către Parlament a Legii bugetului pe anul 2017. Matteo Renzi a dat curs solicitării.

"Fac acest lucru dintr-un simţ al responsabilităţii şi pentru a se evita o stare de provizorat", a transmis Matteo Renzi.
Premierul în funcţie a ieşit din sediul Preşedinţiei (Palatul Quirinale) pe o uşă laterală, pentru a evita contactul cu jurnaliştii. Legea bugetului pe anul 2017 a fost aprobată de Camera italiană a Deputaţilor pe 30 noiembrie. Senatul italian va începe marţi dezbaterile pe tema bugetului.
Uniunea Europeană a criticat tergiversarea aprobării bugetului Italiei, reproşând Guvernului de centru-stânga condus de Matteo Renzi că generează instabilitate în zona euro. Bruxellesul l-a criticat în mod repetat pe Renzi din cauza deficitului bugetar peste limitele tolerate de normele Eurogrupului.
Premierul Italiei, Matteo Renzi, a anunţat, duminică seară, că a luat decizia de a demisiona, după ce majoritatea cetăţenilor italieni au respins, prin referendum, reformele constituţionale propuse.
"Îmi asum înfrângerea. Însă cine luptă pentru o idee nu poate pierde. Nu a pierdut grupul care a susţinut ideile mele, am pierdut eu. Îi îmbrăţişez pe toţi cei care m-au susţinut. Nu am reuşit să vă aduc victoria. Am făcut tot ce se putea face. (...) Eu cred în democraţie. Cred în Italia. Am propus simplificarea sistemului parlamentar. Aceasta a fost reforma propusă la referendum. Nu am fost convingător. Experienţa Guvernului meu se încheie aici", a declarat Matteo Renzi în cursul nopţii de duminică spre luni, într-un discurs transmis în direct de postul tv SkyTG24.
"Mâine dimineaţă (luni - n.red.) voi ajunge la şedinţa de guvern, voi mulţumi pentru colaborare, apoi îi voi prezenta oficial demisia mea preşedintelui ţării. Voi rămâne în funcţie până când va decide preşedintele Sergio Mattarella", a adăugat Matteo Renzi duminică seară.
Majoritatea cetăţenilor italieni au votat împotriva amendamentelor constituţionale propuse de Guvernul condus de Matteo Renzi (centru-stânga). Cetăţenii italieni au fost chemaţi la urne duminică pentru a aproba modificarea Constituţiei în sensul reducerii atribuţiilor Senatului şi a reconfigurării raportului de puteri între Guvernul central şi autorităţile regionale.
Guvernul Matteo Renzi a propus reducerea numărului parlamentarilor, transformarea Senatului în cameră parlamentară reprezentând regiunile şi sporirea prerogativelor Camerei Deputaţilor în hotărâri legislative naţionale. Printre propuneri se număra desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Afaceri Economice şi Muncă (CNEL), precum şi dizolvarea provinciilor, subdiviziunile regiunilor italiene.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu