>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

România şi Uniunea Europeană, o aventură şi o relaţie care au împlinit zece ani/ MAE: Integrarea europeană rămâne un obiectiv strategic

România aniversează, duminică, 10 ani de la aderarea la UE, deceniu în care s-a aflat printre promotorii cei mai activi ai consolidării procesului de interegrare, se arată într-un comunicat remis de MAE, potrivit căruia consolidarea integrării europene rămâne un obiectiv strategic.

 "Aniversăm astăzi, 1 ianuarie 2017, 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment de istorică însemnătate, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică şi debutul participării României, ca stat membru UE, la procesul decizional european”, se arată în comunicatul remis de Ministerul Afacerilor Externe.
România şi Uniunea Europeană, o aventură şi o relaţie care au împlinit zece ani: De la 1 ianuarie 2007 România devine oficial membră UE
Potrivit MAE, cei 10 ani au reprezentat pentru România o perioadă fastă de modernizare, dezvoltare socio-economică, îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor români şi de valorificare a integrării în Piaţa Unică Europeană.
În ultimul deceniu, România s-a aflat printre promotorii cei mai activi ai consolidării procesului de integrare
"În toată această perioadă, România s-a situat printre promotorii cei mai activi ai continuării şi consolidării procesului de integrare europeană. Angajarea fermă şi contribuţia la eforturile vizând identificarea de soluţii la provocările cu care UE se confruntă sunt recunoscute ca atare de partenerii noştri şi reprezintă confirmări ale rolului pe care România îl are astăzi în familia europeană", potrivit sursei citate.
Consolidarea pe mai departe a integrării europene rămâne pentru România un obiectiv strategic, susţine MAE.
"România va pleda pentru întărirea coerenţei acţiunii UE, pentru o abordare solidară şi incluzivă la nivel european, bazată pe definirea şi urmărirea unor obiective concrete, în consonanţă cu interesele cetăţenilor europeni. România dispune de voinţa şi capacitatea necesare pentru a contribui la efortul de revigorare a UE. Este cu atât mai mult în interesul României ca aniversarea în acest an şi a împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma să confirme o Uniune mai puternică, mai unită şi mai coezivă, apărătoare a valorilor şi principiilor care au asigurat, peste timp, fundamentul durabil al construcţiei europene", se mai arată în comunicatul MAE.
De la 1 ianuarie 2007 România devine oficial membră a Uniunii Europene
Istoria oficială a relaţiilor României cu Uniunea Europeană a început de fapt în iarna anului 1993 când s-a semnat acordul de asociere cu Uniunea.Peste exact doi ani acest acord intra în vigoare, iar în vara anului 1995 România prezenta cererea oficială de intrare în familia comunitară.
Peste alţi doi ani, în iulie 1997, Comisia Europeana a prezentat "Opinia asupra cererii oficiale de aderare a României".
Anul 1998 este anul când Comisia Europeană a prezentat primul Raport cu privire la progresele înregistrate de România în îndeplinirea criteriilor de aderare.
Într-o altă iarnă, cea a lui 1999, Consiliul European de la Helsinki decide deschiderea negocierilor de aderare cu România (alături de alte şase state candidate). În februarie 2000, are loc Conferinţa Interguvernamentală România-UE, când este lansat, în mod oficial, procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană.
La sfârşitul lui 2002, Consiliul European de la Copenhaga a exprimat sprijinul pentru obiectivul aderării României la Uniune în 2007
La Consiliul European de la Salonic din vara lui 2003 s-a manifestat susţinerea pentru încheierea negocierilor de aderare ale României în anul 2004, iar calendarul aderării se stabilea oficial în decembrie şi prevedea semnarea Tratatului de Aderare cat mai curând posibil în 2005 şi aderarea efectiva la Uniunea Europeana în ianuarie 2007. Reconfirmarea calendarului de aderare s-a făcut în 2004, 2005, când au fost marcate diverse etape tehnice.
Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie 2004 a confirmat încheierea negocierilor de aderare cu România.
În primăvara lui 2005, primeam avizul conform al Parlamentului European pentru semnarea Tratatului de aderare care era semnat în 25 aprilie la Luxemburg
Primul stat care a ratificat tratatul a fost Slovacia.
Primul raport de monitorizare pentru România a fost publicat în 25 octombrie 2005, iar în 26 septembrie 2006, Comisia Europeană dădea publicităţii ultimul astfel de raport în care este confirmată data de 1 ianuarie 2007 ca dată a aderării.
În decembrie 2006, la Consiliul European de la Bruxelles aderarea se confirmă şi de la 1 ianuarie 2007 România devine oficial membră a Uniunii Europene.
De atunci, relaţia româno-comunitară este în egală măsură istorie şi viaţă reală.
Simbolurile, valorile, referirile, cererile, exigenţele Bruxelles-ului au devenit tot mai prezente sub diverse forme în cotidian, nu doar în discursurile publice, ci şi în banalele conversaţii zilnice sau chiar în anecdotică. Limbajul "comunitar" s-a strecurat în limbajul curent, regulile UE şi-au facut loc şi se aplică, uneori cu o ridicare de sprânceană, însă fără a fi ocolite. Gustul libertăţilor aduse de apartenenţa la Uniune a prins şi pentru mulţi dintre noi înlesnirile acestui statut au însemnat deschideri, altă dată greu de imaginat, pentru carieră şi destinul personal. Şi nu este vorba doar de dreptul la circulaţie sau de posibilitatea de a te instrui la alte standarde sau sub zodia altor filosofii.
Intrarea oficială în Uniunea Europeană a însemnat dincolo de transformările societăţii şi cele personale şi o revoluţie instituţională, impusă de conectarea şi armonizarea cu un alt fel de reguli şi proceduri.
Au apărut departamente, agenţii şi un minister specializat. În mentalul colectiv, cel mai adesea aceste reguli şi proceduri sunt similare cu o birocraţie greoaie, încărcată, cu tone de hârtii şi căi întortocheate, uneori interpretabile, uneori greu de descifrat chiar şi pentru cei specializaţi. Doar că la capătul acestui labirint se află uşa către mulţi bani. Mirajul banilor europeni rămâne pentru români un El Dorado care îşi păstrează actualitatea.
Şi mai încolo de societate şi instituţii, apartenenţa României la Uniune a devenit referinţă în agitata noastră politică.
Despre cum se vede şi cum ar trebui să fie sau să nu fie se face vorbire în documentele şi discursurile tuturor partidelor şi persoanelor publice care înseamnă ceva. Uniunea şi Bruxelles-ul sunt pomenite mai cu afecţiune (sinceră, simulată), mai cu furie aducătoare de voturi, după cum este vorbitorul. Sunt euro-optimişti, după cum sunt şi euro-sceptici. Din ciclu în ciclu electoral, cam toată gama de sentimente este parcursă: de la "nu ne vindem ţara" la "i love Europe". Pe spinarea Europei se scot negreşit voturi bune şi sigure. Contrar celor din jur, firea mai senină şi ingăduitoare a românilor îi face să privească în continuare cu un zâmbet binevoitor spre Europa.
In duminica cu soare de 1 ianuarie 2017, România şi Uniunea Europeană împlinesc zece ani în aventura şi relaţia lor de cursă lungă. Un bun prilej de a privi înainte.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu