>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România: CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat, luni, un document CSAT referitor la relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie, care ar arăta că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative care nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, informează instituţia.

Documentul este un răspuns la o solicitare a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), prin care se cerea CSAT comunicarea tuturor hotărârilor care privesc relaţia dintre serviciile de informaţii ale statului cu justiţia.
Potrivit răspunsului transmis de CSAT şi publicat de UNJR, "conceptul a fost preluat de Strategia naţională de apărare din anul 2010, care o definea ca şi vulnerabilitate, iar Strategia de Informaţii stabilea că una din principalele direcţii de acţiune care orientează activităţile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupţie la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în functii publice a persoanelor corupte“.
Potrivit UNJR, "din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor «persoane corupte» în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă".

Judecătorii spun că "artificiul" de a completa legea "prin decizii secrete" reprezintă o împiedicare a cetăţenilor să cunoască în mod real cât de extinse sunt competenţele unor instituţii de stat.
"Aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunostinţă de conţinutul raportului, pentru a se putea apara în raport de aceste acuze, este posibil sa fi fost aplicabile şi în cazul funcţiilor de conducere din justitţe. Cererea UNJR adresată preşedintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret", explică UNJR.
Totodată, “atribuţiile instituţiilor abilitate în domeniul combaterii corupţiei, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României”, se mai arată în răspunsul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
"Deşi în Legea 51/1991 nu există o menţiune explicită la corupţie ca având legătură cu siguranţa naţională, pentru a intra astfel în atribuţiile serviciilor de informaţii, CSAT a interpretat ca, “prin amploarea şi consecinţele sale, corupţia se poate constitui într-o ameninţare la adresa securităţii naţionale”. Argumentând că “elaborarea şi adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democraţiei post-comunist, în care corupţia nu căpătase valenţe de fenomen”, în loc să modifice legea, aşa cum ar fi fost constituţional, în 2005 “CSAT a integrat problema corupţiei în structura Strategiei de securitate naţională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate”", susţine UNJR într-un comunicat de presă.
În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informatţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.
Existenţa unor “echipe mixte” SRI-procurori a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu într-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că “a fost emisă o hotărâre CSAT care menţionează toate instituţiile cu responsabilităţi în depistarea şi combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv şi SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcţionării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliţie, pe diverse paliere, de la depistarea şi combaterea corupţiei în Justiţie până la combaterea evaziunii fiscale”.
Prezenţa acestor “echipe mixte” SRI-procurori, care nu au nicio bază normativă publică, a fost relevată şi de Directorul SRI Eduard Hellvig.
“SRI alocă resurse umane, resurse procedurale şi tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituţional de succes”, a spus Eduard Hellvig la bilanţul DNA pentru anul 2015.
Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituţiilor implicate informaţii privind componenţa, competenţa, modul de acţionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informaţiile legate de acestea sunt clasificate.
"România se află în acest moment în situaţia în care, în afara Constituţiei şi a legilor ţării la care toata lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul Naţional de Interceptări), au extins atribuţiile şi competenţele instituţiilor statului, fără ca cetăţenii să poată şti dacă şi cât de mult acestea afectează drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil şi o justiţie independentă", se mai arată în comunicatul UNJR.
UNJR şi AMR mai transmit că au atras atenţia încă din 2015 că interferenţa SRI în justiţie în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept şi democraţia din România, impunându-se de urgenţă lămurirea tuturor aspectelor privind interferenţa şi relaţia dintre servicii secrete şi justitie.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu