>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Video EXCLUSIV Interviu Pavel Năstase, ministrul Educaţiei: Teza de doctorat a Codruţei Kovesi nu va fi reanalizată



La trei zile de la preluarea mandatului de ministru al Educaţiei Naţionale, Pavel Năstase a acordat un interviu agenţiei de presă MEDIAFAX, în cadrul căruia a precizat că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi nu va fi reanalizată. Pentru a diminua tentativele de plagiat, Ministerul Educaţiei ar urma să pună la punct o platformă online unde să fie publicate toate tezele de doctorat, din toate domeniile, pentru a putea fi consultate mai uşor. Pavel Năstase a vorbit şi despre conceperea unei "legi a manualului", care să reglementeze conceperea şi achiziţia de manuale şcolare.
Vă prezentăm interviul integral acordat de ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, agenţiei MEDIAFAX:
Reporter: Care este viziune dumneavoastră asupra modului de gestionare a acestei probleme, care aduce atingere pe de-o parte integrităţii universităţilor, iar pe de altă parte îi afectează şi pe cei care, poate, în mod cinstit au obţinut un doctorat dar sunt suspectaţi că au fraudat acest titlu?
Pavel Năstase: Problema aceasta este o dezbatere aproape la nivel naţional şi zilnic apar asemenea situaţii. Eu cred că aşa cum e reglementată această problemă în momentul de faţă, ea poate fi continuată cu luarea unor măsuri de prevenire a plagiatului. În momentul de faţă Consiliul Naţional de Atestare de Diplomelor, Titlurilor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) este cel care analizează aceste situaţii, există în cadrul consiliului specialişti pe diverse domenii de activitate şi care, în situaţii de genul acesta, mai ales pe tezele de doctorat, au dat verdicte în privinţa plagiatului. Eu, ca ministru al Educaţiei, voi încerca prin diverse măsuri să previn această situaţie de plagiat. Cum se poate face acest lucru? Dacă într-o teză de doctorat, care este o cercetare în ultimă instanţă, în prima parte a tezei trebuie să prezinţi stadiul cunoaşterii în domeniul respectiv. Stadiul cunoaşterii se traduce în a prezenta puncte de vedere rezultate ale cercetării ştiinţifice care sunt date de alţi specialişti în domeniul respectiv. Toată problema pleacă de la citarea acestor rezultate. Deci, în unele domenii citarea s-a făcut prin includerea în paranteze drepte, spre exemplu, a referinţelor bibliografice, în alte domenii s-au specificat între ghilimele pasajele respective, şi alte modalităţi. În acest context, cred că dacă într-o teză de doctorat o porţiune din explicaţiile respective, mai ales pe domeniul acesta al ştiinţelor socio-umane, cum ar fi domeniul economic sau juridic, acolo ca să dai un punct de vedere concret trebuie să reproduci ceea ce a spus un anumit autor. Contribuţia într-o teză de doctorat vine după aceea, în partea a doua a tezei, unde acolo trebuie să prezinţi ceea ce ai făcut personal şi, în ultimă instanţă, valoarea tezei este dată de această componentă, şi judecată după această componentă. Cred că ar trebui, pentru această chestiune, fiecare universitate să îşi revizuiască aceste ghiduri, sau dacă nu există, chiar să se facă asemenea ghiduri. Ca pe domenii de specializare să se ştie de acum încolo, trăgându-se învăţăminte din ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, cum trebuie să se elaboreze o lucrare de doctorat, cum trebuie să se scrie un articol într-o revistă. Există în momentul de faţă foarte multe platforme care sunt instrumente ajutătoare în depistarea plagiatului. La Academia de Studii Economice am introdus această platformă anti-plagiat, plătim în jur de 30.000 de euro pe an, dar toate lucrările de diplomă, de dizertaţie pentru masterat, tezele de doctorat, sunt iniţial trecute prin această platformă. Profesorii coordonatori primesc raportul de la platformă şi pe baza unei analize decid dacă, într-adevăr, e cazul de plagiat, sau nu, iar lucrările respective sunt respinse din start. Iată o măsură foarte simplă şi la îndemâna oricui. Trebuie să creştem responsabilitatea conducătorilor de doctorat şi a comisiilor de doctorat. Pentru că, de fapt, cauza acolo este. Deci, pe parcursul de elaborare a tezelor trebuie un control mai riguros, un control ştiinţific mai riguros, iar, în final, comisia care face evaluarea tezei de doctorat să aibă o responsabilitate sporită. N-aş vrea să transformăm această procedură de evaluare a tezei de doctorat într-o procedură, să spunem, penalizatoare pentru că, totuşi, vorbim de cadre didactice care sunt acolo, care au experienţă, dar trebuie să fie mult mai atenţi. Sigur, se pot găsi şi măsuri interne, în cadrul universităţii se pot lua măsuri de sancţionare în cazul în care această evaluare nu se face în mod tocmai corespunzător. În unele universităţi, activitatea de îndrumare este inclusă în norma didactică, sau este plătită separat de norma didactică, şi atunci există posibilitatea chiar de penalizare al acestor remuneraţii pe care le primeşte cel care îndrumă lucrarea respectivă. Dar n-aş vrea să se ajungă aici. Am în minte această descentralizare a responsabilităţilor. CNATDCU face o evaluare, să spunem, în cazul unei sesizări într-o anumită situaţie. Eu aş vrea să dispară aceste sesizări. Acestea dispar dacă la nivelul de bază responsabilizăm mai bine, în primul rând doctoranzii, iar în al doilea rând comisiile acestea de evaluare şi conducătorii de doctorat.
R: CNATDCU va analiza în continuare suspiciunile de plagiat?
P.N: Evident! Ceea ce s-a făcut până acum, sigur că şi echipa nouă din cadrul Ministerului Educaţiei va analiza aceste ultime reglementări, dar eu cred că aşa cum sunt puse acum funcţionează bine. A treia chestiune pe care o gândesc este aceea de a publica toate tezele de doctorat pe o platformă la nivel naţional, pe domenii, ca acestea să fie regăsite cât mai uşor, şi după susţinerea publică acestea să fie publicate în acestă platformă, astfel încât oricine să poată vizualiza aceste teme. Ele sunt publice în momentul de faţă, se află în bibliotecile universităţilor, dar accesul uneori este mai dificil. Aici avem o problemă legată de drepturile de autor, pentru că autorul unei teze de doctorat, care îşi prezintă rezultatele cercetărilor, este proprietarul acestui text. Trebuie să analizăm cu atenţie dacă facem acest lucru, eu cred că vom reuşi să facem această platformă.
R: Va fi reanalizată teza de doctorat a doamnei Kovesi?
P.N: Nu, pentru că deja există o decizie a CNATDCU şi eu nu vreau să revin asupra unor decizii care au fost luate anterior. Vreau să construiesc în cadrul ministerului ceea ce este necesar, aşa cum am spus la început, pentru a preveni plagiatul.
R: Chiar şi dumneavoastră aţi fost acuzat de plagiat, în mass-media. Cum răspundeţi acestor acuzaţii?
P.N: A fost o perioadă când aceste citări pentru realizarea tezelor sau a articolelor respective, depinzând de fiecare universitate în parte, citarea bibliografiei s-a făcut într-un anume fel. Ca să prezint un sistem informatic la care am lucrat foarte mulţi ani cu o echipă de cadre didactice din Academia de Studii Economice (ASE) a trebuit să prezentăm şi alte modele de audit pentru sisteme informatice, din alte universităţi din lume. Iar în acest context, stadiul cunoaşterii (n.r. introducerea) care trebuia să îl prezentăm citând asemenea modele poate fi interpretat ca plagiat. Eu cred că nu e vorba de plagiat!
P.N: Nu puţine au fost cazurile în care şi părinţii şi elevii profesorii s-au plâns de supraaglomerarea acestei curricule. Cum ar putea fi ea aerisită?
M: Aici avem specialişti care se ocupă de partea de curriculă, avem Institutul pentru Studiul Educaţiei, care face curricula respectivă. Sigur că trebuie mult simplificată. Copiii preferă să se joace. Să nu îi stresăm prea mult cu multă teorie, spre exemplu. Dar dacă avem nişte jocuri inteligente pe care ei le preferă, ei pot învăţa şi din aceste jocuri. Şi sunt foarte multe posibilităţi prin digitizarea manualelor şi atunci compensăm partea de competenţe prin componenta de aptitudini. Deci se insistă pe partea de aptitudini, învăţarea din lucrări practice, în primul rând şi în felul acesta eu cred că vom reuşi să reducem din abandonul şcolar, din tot ceea ce se întâmplă cu acest analfabetism funcţional, că aţi văzut că e destul de ridicat.
R: Cum putem reduce acest analfabetism funcţional, cum putem îmbunătăţi rezultatele la testele PISA?
P.N: Testele PISA sunt axate pe ştiinţă, citire şi matematică. Matematica se poate învăţa şi din jocuri logice, dar la nivelul respectiv ei trebue să înveţe aritmetica. Iar aici trebuie să creem posibilitatea în şcoală, pe aceste clase, să putem să creştem competenţele lor astfel încât aceste teste să crească ca şi rezultate. Curicula este foarte important să fie simplificată şi să fie adaptată, pe parcurs, în funcţie de anumite cerinţe. În fiecare an trebuie ca aceste programe să fie revizuite şi upgradate la tot ceea se întâmplă, dacă vreţi, din punct de vedere al ştiinţelor educaţiei din punct de vedere al noilor tehnologii.
R: Cum reuşim să atragem în sistemul de învăţământ românesc primar, liceal, gimnazial, dascăli de calitate, cum reuşim să îi motivăm să rămână pe cei care deja sunt?
P.N: Dacă aţi observat, în programul de Guvernare, pentru motivare, este prevăzută această creştere a salariilor care deja se operaţionalizează în momentul de faţă. Creşterea va fi, de la întâi iulie 2017, cu 20%, iar de la întâi ianuarie 2018 cu încă 30%.
R: La audierea dumneavoastră din Parlament aţi discutat şi despre învăţământul profesional. Cum ar putea acesta să fie dezvoltat, pentru că, este clar, nu toţi elevii de liceu au capacitatea de a promova examenul de Bacalaureat?
P.N: Noi pregătim chiar acum, în regim de urgenţă, o metodologie pentru învăţământul profesional dual. Avem în momentul de faţă, cam 200 de şcoli, în care învaţă cam 25.000 de elevi. Avem nevoie de acest învăţământ pentru că sunt oameni care nu sunt capabili să înveţe. Spre exemplu, procentul de promovabilitate de la Bacalaureat, care este un exemplu semnificativ, scoate în evidenţă acest lucru. Nu este obligatoriu ca toată lumea să ia Bacalureatul.
R: Care este viziunea asupra acestui învăţământ profesional dual?
P.N: Vom face, vom întări şi vom reglementa foarte bine învăţământul profesional dual tocmai pentru a răspunde acestei cerinţe. Pentru asta, sigur, trebuie parteneriat cu industria, cu celelalte componente din zona de business, pentru că altfel apare problema unde vor lucra aceşti oameni. Dar eu cred că în momentul de faţă este o criză în această zonă a meseriaşilor, care fac diverse meserii.
R: De când ne putem aştepta ca această metodologie a învăţământului profesional dual să fie publicată şi statuată?
P.N: Eu cred că în maximum o lună şi jumătate ar trebui să fie gata. Deja se lucrează.
R: Va avea loc o nouă licitaţie anul acesta pentru manuale electronice?
P.N: Evident! Suntem în acel proces, acum suntem în primul an de gimnaziu. Deci, Institutul de Studii pentru Educaţie trebuie să producă curricula cât mai repede, mai departe intrăm în procedura de licitaţie. Din acest punct de vedere, având în vedere toate sincopele care s-au întâmplat în anii precedenţi, noi vrem să pregătim o lege a manualului. Nu sună foarte academic, dar aşa ar trebui să fie, astfel încât să evităm procedurile complicate de achiziţie.
R: Cum va arăta această lege a manualului?
P.N: Va încerca să cuprindă toată procedura aceasta de realizare a unui manual, pornind de la curiculă, mai departe mergând la componenta de conţinut şi apoi interacţiunea cu furnizorii de manuale, astfel încât să fie privită ca o prioritate, să fie scoasă de sub această reglementare a legii achiziţiilor publice. Deci, va fi o lege de producţie, realizare şi achiziţionare a manualului şcolar. Eu cred că în trei luni de zile ar trebui să fie gata. Vom avea în jur de 2.500 de creşe şi grădiniţe, dintre care 500 sunt prevăzute pentru anul 2017.
R: Noi?
P.N: Da, noi! În plus, reabilitatea tuturor şcolilor şi unităţilor şcolare, în general vorbind, care nu au aviz sanitar.
R: Ar trebui să ne aşteptăm ca din anul 2017 ierarhizarea acestor universităţi să se facă în funcţie de numărul de studenţi care aplică la studiile acestora, la numărul de absolvenţi, la numărul de tineri angajaţi în domeniul studiat?
P.N: Ceea ce spuneţi dumneavoastră sunt o parte dintre parametrii, sau dintre indicatorii care stau la baza finanţării, dar nu sunt numai aceştia. Există un sistem, o metodologie care face această analiză şi în funcţie de care se face finanţarea. Dar până acum nu s-a luat în considerare, sau s-a luat mai puţin această ierarhizare şi clasificare a programelor de studii. Tocmai asta vrem să facem acum, pe baza unui set de indicatori să facem această clasificare a universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii şi după aceea resursele financiare să fie alocate în funcţie de rezultatele acestea. Noi pregătim acum finanţarea finanţarea pentru anul 2017-2018.
R: Aşadar, din toamna anului 2017, deci din noul an universitar, urmează o regândire a modului de finanţare a acestor universităţi?
P.N: Exact!
R: Bazat pe?
P.N: Criterii de performanţă! Ca să stabilim performanţa, trebuie să stabilim clasificarea şi ierarhizarea programelor de studiu. În final, aici se vede performanţa unei universităţi. Finanţarea pe student va creşte de la 83 de lei la 201 lei, deja a trecut prin Guvern săptămâna trecută această ordonanţă, şi lucrul ăsta se va întâmpla foarte rapid. De asemenea, studenţii vor beneficia de transport gratuit pe trenuri, la clasa a doua, deci toţi studenţii vor beneficia de transport gratuit.
R: De când?
P.N: Începând cu data de întâi februarie. Va creşte şi cuantumul burselor, suntem în analiză acum, trebuie să analizăm la nivelul ministerului.
R: Începând tot de anul acesta, sau de anul viitor?
P.N: Începând cu anul universitar 2017 - 2018.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu