>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Video INTERVIU VIDEO Florin Ilia, SIVECO: Trebuie să demonstrăm că greşelile recente nu se vor repeta niciodată


Directorul general al companiei SIVECO afirmă, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că sistemul de sănătate a funcţionat cu sincope din cauza lipsei mentenanţei, iar subvenţiile agricole au întârziat pentru că programul a demarat cu aproape un an mai târziu decât trebuia.

SIVECO este, între altele, compania care administrează o parte din softurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dar şi platforma electronică prin care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) gestionează acordarea de subvenţii agricole. Binecunoscutele scandaluri din 2016 legate de ambele sisteme – cardurile de sănătate şi subvenţiile agricole – au vizat, implicit, şi compania SIVECO, iar directorul general al societăţii, Florin Ilia, a acceptat să explice, pentru MEDIAFAX, cauzele care au dus la acele sincope.
În plus, Florin Ilia arată că în cadrul companiei au fost instituite mai multe măsuri de transparenţă şi chiar un „manual anticorupţie” prin care angajaţii demonstrează că greşelile recente nu se vor repeta niciodată.
Redăm, în continuare, interviul integral acordat agenţiei MEDIAFAX de oficialul companiei.

Reporter: Întârzierea plăţilor la subvenţiile agricole a fost adesea pusă pe seama platformei informatice de gestionare a acestor facilităţi. Care a fost implicarea SIVECO aici?
Florin Ilia: Am văzut menţiunea că şi fostul premier Dacian Cioloş ar fi spus ceva despre sistemul informatic. Dar în raportul de un an de guvernare, Cabinetul Cioloş s-a referit la acest sistem într-un mod pozitiv, în sensul că funcţionarii APIA şi dezvoltatorii software au reuşit să facă sistemul doar în câteva luni – asta este cheia a tot ce s-a întâmplat. În anul 2014, la nivel european s-a adoptat noua Politică Agricolă Comună, care simplifică anumite lucruri, dar pe altele le face mult mai complexe. De exemplu, cererera de subvenţie este comună pentru sectorul vegetal şi cel zootehnic. Înainte erau cereri distincte. În România, de la opt scheme pe care se acordă plăţi s-a ajuns la 84 de scheme. În condiţiile acestea, şi sistemul informatic – impus în mod obligatoriu de Uniunea Europeană – trebuia refăcut, a fost în toate ţările membre. Or, această schimbare trebuia demarată din vreme, de la sfârşitul anului 2014. În realitate, din anumite motive, ea a început în septembrie 2015. Noi nu zicem că întârzierea a fost de un an, pentru că în acel timp poate s-au clarificat anumite lucruri, dar totuşi întârzierea a fost uriaşă. Acuma, dacă trenul pleacă din gara Lehliu spre Bucureşti cu două ore întârziere şi ajunge cu doar o oră întârziere, asta deja e mai bine – exact asta s-a întâmplat şi cu sistemul informatic. Adică, deşi munca a început abia în septembrie 2015 pentru plata în avans (n.n. – având ca termen-limită sfîrşitul lunii noiembrie), în acele trei luni – septembrie-noiembrie – s-a muncit zi/noapte, fără niciun weekend liber. Astfel încât APIA a reuşit să plătească, cu ajutorul softului nostru, 600.000 de dosare, echivalentul a 250 de milioane de euro, ceea ce este o performanţă fantastică. După care munca a continuat şi s-a reuşit ca la sfârşitul campaniei 2015, care s-a terminat în 2016, să se plătească peste două miliarde de euro cu sistemul acesta, care este un record – niciodată în România nu s-au plătit atât de mulţi bani. Între septembrie 2015 şi septembrie 2016, echipa noastră, cei peste 100 de specialişti de la secţia de agricultură, n-a avut niciun weekend în care să nu fie cineva la serviciu, şi acesta să ştiţi că e un regim de muncă pe care nu-l suportă multă lume. Mai mult, noi avem un principiu care se numeşte „toleranţă zero la eşec”. Or, acesta n-ar fi fost eşecul nostru; puteam să ne prevalăm de faptul că s-a început târziu şi să spunem că sistemul a început în septembrie 2015 – „trebuia încheiat într-un an, aşa că vi-l livrăm în 2016, aşa scrie în contract, mulţumim de colaborare”. Dar n-am făcut asta, am lăsat de la noi, am pus de la noi şi am reuşit să obţinem acest rezultat.
Rep: Un alt scandal al anilor 2015 şi 2015 a fost cel cu cardurile de sănătate şi toată lumea a vorbit despre proasta funcţionare a platformelor Casei de Asigurări. Ce s-a întâmplat?
F.I.: Păi, haideţi să vorbim despre cardul de sănătate. Sistemul electronic al Casei Naţionale de Sănătate (CNAS) este compus din mai multe platforme. În primul rând, este Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), iar cardul electronic al asigurărilor de sănătate (CEAS) este una din componentele lui PIAS. Mai există SIUI – Sistemul Unic Informatic Integrat, mai există Reţeta Electronică (SIPE este acronoimul ei), dosarul electronic de Sănătate (DES) şi cam acestea sunt componentele mari ale PIAS. Acuma, despre card s-a vorbit foarte mult, doar că la card SIVECO nu este realizatorul sistemului. Am avut şi noi, într-adevăr, o parte de soft, dar sistemul a fost livrat de companiile HP şi Novensis. Noi, pe partea noastră, am avut un rol pozitiv. Ce s-a întâmplat cu sistemul acesta: mentenanţa lui ar fi trebuit să înceapă, pe partea de soft, din ianuarie 2014; însă – şi nu vorbesc doar de softul nostru – nu a început. Acesta a fost un sistem care în anii 2014, 2015, 2016 a funcţionat fără să aibă mentenanţa asigurată. Acuma, probabil că acasă sau la serviciu sunteţi într-o clădire cu lifturi; la lifturi, sunt sigur că vă doriţi să fie mentenanţă tot timpul – şi eu îmi doresc la fel. Şi mentenanţa unui sistem informatic de nivelul acesta este la fel de importantă, dar n-a fost asigurată. Ştiţi de ce, totuşi, a mers şi nu a capotat total? Fiindcă specialiştii noştri de la linia de business e-health (e-sănătate) s-au implicat, deşi nu era treaba lor, deşi nu aveau contract plătit, ba chiar sistemul fusese livrat de alte firme, şi totuşi au ajutat, când au fost probleme au ajutat. Marile probleme au fost în anul 2016, când echipamentele au început să pice. Echipamentele, adică serverele, echipamente de comunicaţii, deci lucruri pe care SIVECO nu le livrează şi nu au treabă cu partea de soft. Dar, totuşi, softiştii noştri de fiecare dată când a picat un server – acestea sunt baterii de servere, „ferme” de servere – s-au mobilizat, au hai să vedem cum facem să preluăm pe celelalte servere, ca să meargă. Deci, într-adevăr, în 2016, aceste servere au mers de nota, să zicem, 7. Nu daţi o notă mai mică, fiindcă totuşi majoritatea a mers. Au fost câteva incidente, neplăcute, câteva zile, dar per total să-i dăm nota 7. El, fără munca specialiştilor noştri ar fi mers de nota 2, adică n-ar fi mers, s-ar fi blocat, s-ar fi oprit. Asta a fost contribuţia noastră la cardul de sănătate. În paralel cu cardul de sănătate, tot la CNAS, funcţionează Reţeta Electronică. În fiecare zi, să ştiţi că se prescriu de către medici şi se eliberează de către farmacii 150.000 de reţete. Deci 150.000 de reţete pe zi. Cât am vorbit noi, acum, deja câteva mii deja s-au prescris. Sistemul acesta – în afară de incidentele cu cardul, deci după ce se depăşesc incidentele cu cardul – merge perfect, de ani de zile. Acesta chiar e softul nostru, are mentenanţă, demonstrează cum merge un sistem făcut de noi şi care are mentenanţa asigurată în mod normal. Alt sistem, SIUI (cel mai vechi dintre componentele PIAS), este un sistem care execută în perioada de vârf peste 52.000 de tranzacţii în baza de date pe secundă. Astea sunt numere care pe un informatician îl fac atent. Adică „eşti sigur că pe secundă, nu cumva pe săptămână?” Nu, pe secunndă. Deci e un sistem cum nu sunt multe, în mod sigur în România se numără probabil pe degetele de la o mână, nici în Europa nu sunt foarte multe, e un sistem de vârf. Este făcut, pe partea de soft, de specialişti SIVECO şi atunci când merg serverele şi nu se opreşte curentul – că la noi asta e altă problemă pentru care am primit reproşuri, uneori se opreşte curentul – merge la nivel mondial.
Rep: SIVECO a instituit norme interne speciale de transparenţă şi chiar un manual anticorupţie. Despre ce este vorba?
F.I.: În esenţă, documentul prevede că la nicio componentă a corupţiei niciun angajat SIVECO nu trebuie să participe în niciun fel. Să ştiţi că nu am inventat noi standardele astea, sunt bune practici mondiale. Şi noi suntem membri ai comunităţii GRI – Global Reporting Index –, una dintre organizaţiile care au elaborat standardele de transparenţă, sustenabilitate şi guvernanţă. Am pus toate astea în contextul nostru propriu. Avem Raportul de sustenabilitate, în care dăm toate detaliile, inclusiv cu manualul de etică pe care l-am adus la zi şi care spune cum trebuie să se comporte fiecare dintre noi, angajaţii SIVECO, în relaţiile cu clienţii, cu partenerii, între noi... Manualul anticorupţie clarifică ce este considerat act de corupţie, în România sau în străinătate, fiindcă noi exportăm...
Rep: Ne puteţi da un exemplu concret?
F.I.: Un exemplu ar fi un act de ospitalitate exagerată. Aţi venit la noi, iar eu – pentru că aş vrea să scrieţi un articol elogios despre SIVECO – în loc să vă servesc doar cu cafea şi o sticlă de apă, să zicem că aş aduce caviar sau ceva cu totul ostentativ. Sau cine ştie ce alte cadouri extravagante v-aş face şi m-aş ascunde în spatele faptului că „e oaspetele nostru, trebuie să-l tratăm”, dar de fapt intenţia noastră ar fi incorectă. Ei bine, linia asta dintre corect şi incorect este foarte bine clarificată de manualul nostru anticorupţie şi de codul de etică. Mai mult decât atât, am decis să-l dăm tuturor, să-l facem deschis, pentru că noi am trecut prin procesul acesta de maturizare şi am fost forţaţi de acuzaţiile de evaziune la adresa fostului director al companiei. A fost o piatră de hotar foarte importantă din care noi încercăm să tragem toate lecţiile posibile.
Rep: Aşadar, un cod prin care să evitaţi neajunsurile recente.
F.I.: Este rezultatul unor consultări la care au participat toţi cei care contează pentru acest business – clienţii şi angajaţii în primul rând, acţionarii firmei, mass-media, managementul. Cu toţii au spus că în primul rând trebuie să demonstraţi că greşelile recente nu se mai pot repeta niciodată. Să demonstraţi lucrul acesta, nu doar să-l afirmaţi. Am deschis uşile pentru toţi partenerii care ne-au cerut explicaţii despre evenimentele recente şi despre cum asigurăm că nu se mai întâmplă. Respondenţii care au participat la aceste consultări ne-au mai spus că este important să diversificăm portofoliul de produse şi de clienţi, ceea ce şi facem în continuare.
Rep: Produse şi servicii noi, care sunt gratuite...
F.I.: Avem „incubatorul” de produse şi servicii SIVECO, din care fac parte Inovagria (n.r. – aplicaţie de asistenţă pentru cei care trebuie să depună cereri de subvenţii agricole, lansată în noiembrie 2016), apoi Wand („baghetă” – îl lansăm mai întâi în Anglia, de aceea se numeşte aşa), care facilitează pentru profesori crearea de lecţii interactive. Mai există produsul Sivmed Asistenţă, pentru medicii de familie şi furnizorii de servicii medicale care au nevoie de asistenţă în relaţia cu CNAS. Mai sunt şi altele, despre care deocamdată este prematur să discutăm. Toate aceste produse au câte o versiune de bază gratuită. Gratuită pe viaţă. Şi o să ziceţi „cum, nu mai sunteţi societate comercială, nu mai vreţi bani?” Ba da, vrem, dar mai întâi convingem cu versiunea gratuită, iar cei care vor vin ei la noi şi ne spun „vrem şi varianta pe bani, ca să ne fie mai convenabilă”. Incubatorul acum duduie, patru din cele opt produse vor fi active în 2017, dar mai sunt şi alte 27 de noi proiecte în pregătire. Vom continua şi proiectele noastre cu Comisia Europeană, să ştiţi că SIVECO este singura firmă din România care este direct contractant cu Comisia. Cel mai mare şi cel mai recent contract, semnat în 2016, este cel cu DG TAXUD (Direcţia Generală Taxe, finanţe, vamă), prin care instituţia integrează toate procedurile vamale din statele membre. Sunt proceduri foarte complexe, iar noi facem acest proiect de e-learning care explică procedurile. În fine, în legătură cu afirmaţiile potrivit cărora SIVECO ar fi un abonat la contractele cu statul, trebuie spus că la niciunul dintre clienţii noştri noi nu suntem furnizor dominant. Există autorităţi publice la nivelul cărora anumiţi furnizori sunt dominanţi, unii au ponderi de 40%, chiar peste 70%. SIVECO nu se află în niciuna din situaţiile acestea; mai mult, în raportarea privind proiectele eşuate, noi apărem într-un singur loc, iar ponderea noastră este, acolo, de doar 4%.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu