>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

VIDIO-FOTO: GORJ - BĂLĂNEŞTI, A VIII-A EDIŢIE A SĂRBĂTORII ”CHEMAREA DEALULUI - BOTEZUL VIILOR” (VIDEO)


Astăzi, 29 ianuarie 2017, în comuna Bălănești, județul Gorj, a avut loc cea de-a VIII-a ediție a sărbătorii  câmpeneşti”Chemarea dealului – botezul viilor”, manifestare realizată din inițiativa specialistului în viticultură inginer Vasile Cochină, președintele Asociației ”Dealul Bălănești”. 

La această sărbătoare au participat, pe lângă producatorii de vin în frunte cu primarul comunei, Ovidiu Pungan, și un număr însemnat de invitați - suprefectul de Gorj, Sorin Gabriel Arjoca, reprezentanți ai diferitelor asociații și instituții de cultură din județul Gorj.

A urmat o slujbă religioasă de sfințire a apei realizată de  preoții comunei, cu care sa stropit via și pomi fructiferi. După care, pe ritmuri de muzică populară și de petrecere, executate de către membrii unei renumite formatii de muzică populară în frunte cu cunoscuţii interpreţi de folclor autentic Natalia Neghină şi Leonida Belgher, toţi cei prezenţi – gazde şi invitaţi –au fost poftiţi la o binevenită masă caldă cu varză fiartă cu afumătură de porc, cârnați prăjiți, cu țuică fiartă și vin rece, din mai multe sortimente, pe gustul fiecărui mesean.
În final s-a încins o horă mare, condusă chiar de primarul comunei, Ovidiu Pungan, alături de care s-au prins majoritatea participanţilor.
A fost o adevărată zi de tradiție și sărbătoare, care, după cum a declarat specialistul în viticultură inginer Vasile Cochină, președintele Asociației ”Dealul Bălănești” va continua și la anul viitor . 
.
SCURT ISTORIC
Izvoare scrise despre comuna Bălăneşti avem începând cu secolul al XV-lea, când hrisoavele domneşti menţionează numele de Bălăneşti, la 15 iunie 1493. Viticultura era ocupaţie străveche a locuitorilor acestei comune. Strugurii, dar mai ales vinul era una din căile de venit financiar al familiilor de ţărani.
Vinurile din Bălăneştii Gorjului erau de bună calitate, fiind apreciate în ţară şi străinătate, obţinând la Expoziţia de la Paris din anul 1904 prima medalie de aur. Era o fală pentru oamenii din Bălăneşti să aibă vie altoi pe suprafeţe mari de deal. Pe culmea dealului aproape fiecare gospodar avea pivniţa unde ţineau băutura, găini, curci, bibilici. De primăvara până toamna, bărbaţii stăteau mai mult în deal la vie, fiind ocupaţi cu tăiatul, hărăcitul, săpatul viei şi alte munci ca stropitul şi păzitul viei. Munca începea de la 1 februarie, Ziua Sfântului Mucenic Trifon. Ziua Sfântului Trifon este prima mare sărbătoare a calendarului agricol, viticol şi pomicol. Avem de-a face cu un nou cap de an, ziua „când se întâmpină iarna cu vara”. Acum sunt celebrate sărbători viticole de tipul Arezanului viilor, în care sunt aduse ofrande alimentare, sunt realizate practic apotropaice pentru bunul rod al viei. Sfântul Mucenic Trifon fiind ocrotitorul viilor şi pomilor de omizi, boli (mană), cărăbuşi, lăcuste şi alte gângănii, până prin 1949 – 1950 lucrurile au stat cam aşa: în această zi, oamenii urcau la pivniţă, făceau focuri în oborul pivniţei iar preotul, după slujba de la biserică în jurul orei 10:00, urca dealul, făcea rugăciuni iar via şi pivniţa erau stropite cu agheasmă şi busuioc. Rugăciunile către Domnul Iisus Hristos, Fecioara Maria şi Sfântul Mucenic Trifon aveau scopul de a apăra dealul cu vii şi pomii de boli, grindină, ploi la timp, să dea rod bogat iar gospodarii să fie sănătoşi. Era dezgropată sticla cu vin care fusese îngropată de cu toamnă în capul viei. Se turna puţin câte puţin vin la rădăcina butucului de vie rostindu-se cuvintele: „Ţi-am dat vin, să-mi dai vin. Eu o picătură, tu o umplutură”. Preotul cu apă sfinţită, stropeşte viile, să aibă parte tot anul numai de apă curată. După slujbă, oamenii puneau masa: spărgeau câte o ceapă, tăiau slănină, cârnaţi fripţi, muşchi, ţuică şi vin fiert. Preoteasa popii Dragănescu urca cu baniţa în cap cu mâncare (piftii, sarmale, ouă fierte, brânză, mălai cald). Fetele mari cântau din gură iar băieţii cu fluierul. Veselia se încingea. Tinerii jucau iar bărbaţii mai tomnatici puneau la cale întrajutorarea la realizarea muncilor agricole (cine cu cine face plug, când încep tăiatul şi hărăcitul viei şi altele). Pe la amiază coborau din deal iar seara în sat continuau petrecerea între familii. Dacă altădată pe coama dealului mergeai ca prin sat, auzeai „cocoşii cântând şi câinii lătrând”, după venirea comuniştilor pivniţele şi viile au dispărut. Acum dealul e un hăţiş de nici cu sufletul nu poţi pătrunde. Lumea s-a schimbat. Comunismul a căzut. Inginerul horticol Vasile Cochină încearcă să facă ceva: să readucă în actualitate sărbătoarea viilor de Sfântul Mucenic Trifon. De opt ani, la via lui din deal se organizează sărbătoarea „Chemarea dealului – botezul viilor”. Sărbătoarea gorjenească a ajuns anul acesta la a VII a ediţie.


                                                                                              Ionel CILICA-DIACONU

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu