>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

CCR a ADMIS sesizarea lui C.P. Tăriceanu privind conflictul juridic dintre Guvern - DNA în ancheta ce a urmat adoptării OUG13: „S-a perturbat buna activitate a Guvernului"/ Reacţia preşedintelui Senatului


CCR a admis luni sesizarea preşedintelui Senatului privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13. UPDATE: Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, după decizia CCR, că ancheta procurorilor anticorupţie reprezintă un act de corupţie, o corupţie a puterii.

Preşedintele CCR Valer Dorneanu a explicat că judecătorii constituţionali au admis sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi că au constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, prin DNA, respectiv Guvern, pentru că procurorii DNA şi-au depăşit atribuţiile în cazul anchetei privind OUG 13 şi au verificat aspecte privind oportunitatea şi legalitatea adoptării unui act normativ, în loc să se limiteze la cercetarea penală a comiterii unor infracţiuni.
„Curtea Constituţională a constatat că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condiţiile prevăzute expres de Constituţie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituţie. Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalităţii/constituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât şi al conţinutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituţională, nicio altă instituţie publică neavând competenţa materială în acest domeniu”, arată CCR într-un comunicat de presă.
„Existenţa conflictului juridic apare atunci când o putere îşi arogă competenţe care revin alteia. Dacă Parchetul s-ar fi limitat să verifice dacă în mod concret s-ar fi săvârşit vreo infracţiune, nu ar fi fost un conflict. DNA a început însă o acţiune care s-a remarcat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, audieri de la mic la mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. (...) DNA s-a apucat să verifice în ce măsură au fost întrunite condiţiile de emitere a unei OUG, dacă s-a motivat urgenţa, dacă s-au luat toate avizele necesare, lucruri care exced atribuţiilor DNA”, a explicat Valer Dorneanu.
Preşedintele CCR a mai arătat că toate aceste demersuri ale DNA au avut loc chiar în timpul „desfăşurării procesului legislativ”, pentru că după emiterea OUG 13 ea a intrat în Parlament, acesta putând să o adopte, să o modifice sau să o respingă.
„Constatăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi relaţiile care există între cele trei autorităţi ale statului, judecătorească, legislativă şi executivă”, a anunţat preşedintele CCR.
Dorneanu a mai explicat că Guvernul este abilitat să emită ordonanţe de urgenţă prin delegarea legislativă din partea Parlamentului, conform Constituţiei: „Verificarea existenţei condiţiilor exercitării acestui drept este de competenţa CCR. Parchetul spune că nu era necesară ordonanţa, că nu trebuia prin OUG. Stabilirea acestor lucruri ţine de atributul Guvernului, el exercită puterea publică”.
Valer Dorneanu a mai adăugat că ancheta privind OUG 13 poate continua la Parchetul General, după ce DNA a clasat cercetările privind fapte de corupţie şi a declinat cauza, constatând că trebuie anchetat dacă s-au comis nu mai puţin de 5 alte infracţiuni, printre care distrugerea şi sustragerea de acte şi de înscrisuri, favorizarea făptuitorului sau transmiterea de date false către Guvern.
„(Decizia) se aplică pentru viitor. Ce a făcut Parchetul până acum este răspunderea lui, de aici înainte Parchetul unde ajunge dosarul, toate actele de cercetare penală trebuie făcute în aşa fel încât să se respecte atribuţiile CCR”, a spus Valer Dorneanu, care a confirmat că ancheta privind OUG 13 poate continua, dar în măsura în care se axează pe cercetarea unor „fapte care să atragă răspunderea penală concretă”.
CCR a constatat astfel că a existat conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, prin DNA, şi Guvernul României, prin faptul că DNA şi-a „arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) şi (5) din Constituţie, respectiv ale Curţii Constituţionale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituţie”, conform unui comunicat de presă.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a sesizat CCR în 8 februarie, în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, prin Direcţia Naţională Anticorupţie, el susţinând că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader: Procurorul, obligat să respecte o eventuală decizie favorabilă a CCR pe conflictul Guvern-DNA
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, luni, că procurorul va fi obligat să respecte o eventuală decizie favorabilă a CCR privind constatarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, el răspunzând astfel la o întrebare privind mersul pe viitor al anchetei.
Întrebat ce se va întâmpla cu ancheta privind suspiciuni de infracţiuni, printre care favorizarea infractorului sau distrugerea de înscrisuri, în cazul unei decizii favorabilă a CCR privid existenţa unui conflict Guvern - DNA, Tudorel Toader a răspuns: „O decizie a CCR are putere faţă de toată lumea, de toate autorutăţile şi fiecare în parte suntem obligaţi să o respectăm”.
„Dacă va fi o decizie favorabilă, procurorul la rândul lui va fi obligat să o respecte. Nu mă întrebaţi pe mine cum va respecta procurorul respectiv decizia, că e nefiresc să mă pronunţ eu”, a adăugat Tudorel Toader.
CCR dezbate, luni, sesizarea înaintată de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a acuzat existenţa unui posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, după ancheta privind Ordonanţa 13 privind Codurile penale.
DNA a dispus luni declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzaţii. Procurorii au clasat cauza în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea influenţei de lider al unui partid politic.
Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) vizează infracţiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.
Dosarul s-a format după o plângere depusă de o persoană fizică, vizând infracţiunile de favorizarea infractorului, rezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui ministe şi pentru folosirea autorităţii de persoane ce deţin funcţii de conducere într-un partid politic. DNA a extins ancheta pe măsura desfăşurării cercetărilor pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.
DNA explică traseul iniţierii şi adoptării ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. Astfel, la data de 16 februarie, ministrul Justiţiei a avut iniţiativa modificării codurilor penale, principalele modificări dorite la acel moment vizând "dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu; dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu; modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese; modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă; modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea", spun procurorii.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, după decizia CCR privind sesizarea sa referitor la conflictul de interese Guvern- DNA, că ancheta procurorilor anticorupţie reprezintă un act de corupţie, o corupţie a puterii.
”Ceea ce a făcut DNA poate fi calificat ca abuz de putere şi asta înseamnă corupţie, corupţia puterii, adică paradoxul face ca instituţia care e chemată să combată corupţia e ea însăşi o instituţie care suferă de corupţia puterii lipsită de orice fel de control democratic. (...) Curtea a spus foarte clar că pentru deciziile politice ale Guvernului singurul în măsură să le sancţioneze este electoratul, nu instrumentele de politică penală pe care le aplică DNA. Aceste acţiuni din ultima vreme, dincolo de faptul că perturbă ordinea de drept constituţională, perturbă activitatea guvernului, a ministerelor. Nu de puţine ori, în ultima perioadă, am avut întrevederi cu instituţiile internaţionale şi mi-au semnalat blocajul care există la nivelul Executivului, la nivelul deciziilor, care sunt trenate. Există frica multora dintre funcţionarii publici de a lua decizii pentru a nu risca şi ca deciziile lor să fie anchetate. Salut decizia CCR care, cel puţin pe o anumită zonă, vine să pună lucrurile în normalitate”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
El a apreciat că ancheta DNA în legătură cu ordonanţa 13 este o premieră în lumea democratică.
”Este o premieră nedorită pe care am mai menţionat o şi vreau să o menţionez din nou. Decizia Curţii vine să aducă lucrurile în normalitate. Sigur că mă bucur, dar e nefiresc să ne bucurăm de normalitate, normalitate ar fi ceva absolut firesc. Mă bucur de altceva, că intervenţiile mele succesive pe aceste subiecte politice aş spune serioase, profunde, fundamentale care vizează raporturile intre puterile statului se dovedesc a fi corecte si vreau să atrag atenţia celor care au făcut referiri la mine că nu doresc ca în România sa funcţioneze Justiţia, că doresc slăbirea Justiţiei, că m-am referit mereu la chestiuni fundamentale, reglementate de Constituţie şi iată că aceste puncte de vedere azi sunt confirmate prin decizia CCR”, a adăugat preşedintele Senatului.
El a mai spus că a observat o ”mişcare tactică menită să înlăture ruşinea care putea să planeze asupra DNA, ca urmare a unei decizii a CCR”.
”Au decis clasarea unei părţi din dosar şi trimiterea unei alte părti la Parchetul Înaltei Curţi. Probabil au prevăzut că vor pierde la CCR”, a mai arătat Tăriceanu.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu