>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

STENOGRAMĂ: Deputaţii realeşi nu au angajaţi, din pricina Codului Penal "absurd"


La două luni de la depunerea jurământului, deputaţi realeşi nu pot face angajări, fiind împiedicaţi de articolul 301 din Codul penal, a declarat deputatul UDMR Marton Arpad, în Biroul Permanent, afirmând că aleşii nu au cu cine să lucreze şi că situaţia trebuie rezolvată, potrivit stenogramei.
„Deşi au trecut două luni de la depunerea jurământului, mulţi deputaţi nu au angajaţi din varii motive: unul – că încă nu au reuşit să parcurgă toată birocraţia din Camera Deputaţilor; celălalt – o problemă nerezolvată a articolului 301 din Codul penal, un articol absurd care în teza a doua are chiar jumătate declarată neconstituţională, prin interpretarea cărei legi - care lege are prioritate aici, la noi, la Camera Deputaţilor, adică legea specială sau legea penală care a intrat în vigoare ulterior faţă de legea specială; acei deputaţi care doreau să continue cu aceiaşi angajaţi nu au cum să-şi reangajeze angajaţii”, a declarat deputatul UDMR, Marton Arpad, potrivit stenogramei şedinţei Biroului permanent din 20 februarie.
Deputatul UDRM s-a plâns că deputaţii care au fost realeşi fie nu au angajaţi, fie angajaţii acestora din vechea legislatură trebuie să „lucreze pe gratis”.
„Dar, în cazul acelor deputaţi care au fost realeşi şi care îşi reangajează aceleaşi persoane, pur şi simplu această situaţie trenează de două luni, adică ori lucrează pe gratis oamenii, ori nu au oameni angajaţi în birouri. Problema trebuie să fie soluţionată repede”, a spus Arpad.
Marton Arpad susţine că foştii anagajaţi ai unui deputat reales sunt într-o „situaţie ingrată”.
„Deci, activitatea lor este una întreruptă, pentru câteva zile în mod necesar, dar de fapt este întreruptă de două luni. Adică persoane cărora din patru în patru ani li se întrerupe perioada de activitate, ceea ce ştiţi foarte bine, va fi luată în considerare când ar trebui să fie pensionaţi, şi se trezesc că pentru o perioadă de 20 de ani de activitate ies cu câteva luni mai puţin de activitate”, mai spune Marton Arpad.
Articolul 301 creează probleme nu numai pentru deputaţii realeşi, dar şi pentru şeful DIICOT, suţine Arpad.
„Oricum, absurdul articolului 301, ca să vă dau un singur exemplu, ca să ştiţi: Legea DIICOT-ului, aprobată printr-o ordonanţă de urgenţă de Guvernul Cioloş, prevede pentru şeful acestei instituţii posibilitatea şi obligativitatea să numească în funcţii persoanele respective. În mod evident, încalcă prevederea 301, dacă au fost în legătură de serviciu în ultimii cinci ani. Astfel, orice propunere ar avea şeful DIICOT-ului, persoana respectivă, dacă face o astfel de propunere către Ministerul de Interne, este caz penal pe 301”, a mai spus deputatul.
Articolul 301 din Codul penal este unul „absurd”, dar parlamentarii se „încăpăţânează”.
„Deci, este un articol absurd pentru care ne încăpăţânăm şi nu lăsăm doar prima teză, adică pentru angajarea rudelor; ne încăpăţânăm să o lăsăm aşa, deşi avem un proiect de lege care este în dezbatere la Comisia juridică. A fost pusă pe ordinea de zi, poate fi adoptată”, a spus deputatul.
Deputaţii nu au reuşit să dea o interpretare corectă articolul şi au solicitat procurorului general o clarificare, însă, raspunul primit nu a fost cel dorit şi „de două luni trenează această situaţie”, mai susţine acesta.
Aleşii UDMR sunt „foarte revoltaţi” de situaţia creată, mai spune reprezentatul acestora în Biroul Permanent.
“Şi trebuie să vă spun: colegii noştri din grupul nostru parlamentar sunt foarte revoltaţi de situaţia lor pentru că sunt lipsiţi de persoane care îi ajută.Trebuie să vă spun că în birourile noastre parlamentare se lucrează şi avem nevoie de aceşti oameni”, a mai spus Marton Arpad.
Preşedintele de şedinţă, deputatul PSD Rovana Plumb a afimat că nouă conducere la Secretariatul general va rezolva problema.
„(…) Îi voi ruga să se uite şi să urgentăm rezolvarea acestei situaţii”, a spus Rovana Plumb.
În replică, deputatul USR Cristian Ghinea i-a reamintit Rovanei Plumb că parlamentarii s-au angajat să rezolve această problemă, pe care Plumb a pus-o acum în sarcina Secretarului general.
„Doamna preşedintă, în prima şedinţa a acestui nou parlament a fost aceeaşi discuţie şi, din câte ţin minte, domnul vicepreşedinte propusese să fie o interpretare a Parlamentului pe acest articol. Eu aşa rămăsesem cu ideea, că lucrăm la asta”, a spus Ghinea.
Deputatul PNL Cătălin Predoiu a intervenit cu o „clarificare”, susţinând că “de fapt lucrurile se vor rezolva la Comisia juridică şi după aceea în plen”.
„Prin scrisoarea Procurorului general se indică legea specială, adică legea privind statutul se aplică, deci nu s-ar aplica articolul 301; dar, cum ei nu pot da în clar o interpretare legală, s-a hotărât ca în Comisia juridică să propună un proiect de lege fie de modificare a articolului 301, fie de interpretare a articolului 301”, a spus Predoiu.
Liberalul a susţinut că „mingea e la Comisia juridică pe problema juridică şi va ajunge în plen”, iar în ceea ce priveşte problema administrativă, „lucrurile se vor urgenta acum, că s-a clarificat situaţia la Secretariatul General”, prin numirea Silviei Mihalcea în funcţia de secretar general al Camerei Deputaţilor.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a transmis Parchetului General, o scrisoare, în luna ianuarie, prin care se solicita un punct de vedere privind posibilitatea interpretării reangajării personalului la cabinetele parlamentare ca un potenţial conflict de interese .
În răspunsul formulat, procurorul general, Augustin Lazăr, susţine că „nicio precauţie în acest sens nu poate fi apreciată ca excesivă”.
„Fără a ne pronunţa într-o problemă potenţial litigioasă, ca opinie a Ministerului Public, apreciem că, în rezolvarea acesteia, vor trebui observate cu atenţie, atât raportul dintre norma specială şi cea generală, cât şi cronologia normelor juridice incidente, ambele cu statut de lege organică. În actualul context normativ, înţelegem pe deplin preocuparea dumneavoastră de a proceda la aplicarea legii în conformitate strictă cu voinţa legiuitorului, nicio precauţie în acest sens neputând fi apreciată excesivă", se arată, în scrisoarea transmisă Parlamentului de procurorul general, Augustin Lazăr.
Articolul 301 din Codul Penal prevede că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu