>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

CCR amână pentru 21 martie soluţia la Legea care îi interzice lui Dragnea să facă parte din Guvern


CCR a decis, marţi, să amâne pentru 21 martie o soluţie în cazul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată în luna ianuarie de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, care nu îi permite liderului PSD Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului din cauza condamnării definitive cu suspendare.
„Cauza a fost amânată. Am dat termen pe 21 martie. Nu am reuşit să ajungem la o soluţie. Am simţit nevoia să aprofundăm mai bine cauza şi să analizăm cea mai bună dintre variantele care s-au discutat astăzi, care sunt mai multe”, a precizat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
„Nu ne mai trebuie alte puncte de vedere, că avem deja vreo patru. Aprofundarea este pentru a da o soluţie bună şi a nu da o soluţie greşită. Decât să dăm o soluţie greşită sau pripită, ca să vă bucure pe dumneavostră că ne-am pronunţat, mai bine riscăm critica şi vom cugeta de două ori mai mult pentru a da o soluţie bună”, le-a spus Dorneanu jurnaliştilor.
El a spus că nu au existat presiuni politice nici în această speţă, nici în altele şi că s-au evocat mai multe variante de decizie, „într-un fel, în altul”.
„Propria practică a CCR se va găsi în soluţia finală. Bineînţeles că am pornit şi de la practica noastră, şi de la CEDO şi am avut un material documentar de la foarte multe ţări din Europa cu privire la modul cum reglementează această problemă şi am avut şi literatură juridică şi de toate”, a mai spus Dorneanu.
CCR a discutat, marţi, excepţia de neconstituţionalitate ridicată în luna ianuarie de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, care nu îi permite liderului PSD Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului din cauza condamnării definitive cu suspendare.
Dragnea a declarat, în repetate rânduri, că această lege este una „profund neconstituţională”.
De asemenea, liderul PSD a subliniat că nu a solicitat funcţia de premier pentru sine, deşi i s-ar fi cuvenit, din cauza acestei legi, el folosind un termen destul de controversat la acel moment, respectiv „deocamdată”.
„O condamnare nedreaptă şi o lege profund neconstituţională nu mi-au dat posibilitatea să solicit această demnitate (de premier, n.r.) pentru mine, deocamdată”, a spus Dragnea, textual.
Avocatul Poporului a atacat, pe 5 ianuarie, la CCR legea care nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului.
Avocatul Poporului a anunţat, la acel moment, că a sesizat CCR privind neconstituţionalitatea art. 2 din legea 90/2001, care nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului din cauza condamnării definitive cu suspendare. Instituţia precizează că legea încalcă principiul echilibrului puterilor în stat.
Avocatul Poporului susţine că în efectuarea analizei de neconstituţionalitate s-a constatat "lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituţie referitoare la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice ”în condiţiile legii”;
Astfel, instituţia susţine că în legislaţia internă există diferenţe de tratament juridic în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a demnităţilor din cadrul puterii executive.
"Pentru îndepărtarea viciului de neconstituţionalitate şi pentru a da expresie principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituţional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporţionalitate între condiţiile ocupării unei funcţii publice şi scopul urmărit prin soluţia legislativă şi anume exercitarea funcţiei de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament", explică Avocatul Poporului.
Instituţia a avut în vedere şi lipsa de previzibilitate a sintagmei ”nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul legii.
"Cu referire la principiul previzibilităţii, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituţională a reţinut că, ”potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluţiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite (art. 25), iar, "dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat" sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv şi devine obligatorie pentru actele normative din aceeaşi materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma ”nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal", mai explică instituţia.
Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferenţiat între "persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi a art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum şi art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice".
Pe de altă parte, preşedintele PSD Liviu Dragnea preciza, pe 15 decembrie 2016, că prevederea din Legea 90/2001 care interzice unui condamnat să facă parte din Guvern este o „abolire”, respectiv o „decădere pe viaţă”, el opinând că aceasta este „imposibilă” în orice democraţie constituţională.
Dragnea a precizat că preşedintele Klaus Iohannis nu va avea „niciun motiv constituţional” ca să refuze propunerea de premier pe care PSD i-o va înainta.
Întrebat dacă va avea, însă, un motiv „legal” de a refuza această propunere, cu referire la Legea 90/2001, Dragnea a răspuns: „Faceţi o imensă confuzie. Acolo se vorbeşte de incompatibilităţi, nu de interdicţii”.
„Vreau să lămurim câteva noţiuni. Prevederea din lege cu condamnaţii penal nu poate fi considerată o incompatibilitate. Incompatibilitatea presupune posibilitatea de a opta: eşti undeva într-o poziţie, dacă vrei în guvern, poţi să pleci de acolo”, a adăugat Dragnea.
El a precizat că prevederea respectivă nu reprezintă o restrângere a unor drepturi, ci este o abolire, respectiv o decădere pe viaţă.
„Nu este (prevederea din Legea 90/2001, n.r.) nici măcar o restrângere a drepturilor fundamentale - şi aici vorbim de dreptul de a fi ales pentru că membrii Guvernului sunt votaţi de Parlament, deci sunt aleşi. Nu putem vorbi nici măcar de o restrângere a acestor drepturi pentru că restrângerea implică o perioadă bine determinată în timp. Practic, acea prevedere din lege este o abolire, este o decădere pe viaţă. Ceea ce în nicio democraţie constituţională nu este posibil”, a spus Dragnea.
El a adăugat că legea fost adoptată în 2001 în Guvern fără să aibă avizul ministerului Justiţiei.
„Cu toate astea, aşa cum am spus, PSD nu va iniţia nicio procedură la CCR sau în Parlament pentru a modifica acea lege. Dacă Avocatul Poporului va lua sau nu decizia de a ataca la CCR acea prevedere - este numai decizia dumnealui”, a reiterat Dragnea.
„ Voi respecta Constituţia, dar nu voi încălca nicio lege”, a conchis liderul PSD despre propunerea de premier PSD.
Ulterior, în 21 decembrie, PSD a propus-o pe Sevil Shhaideh pentru funcţia de premier.
Dragnea a spus atunci că "deocamdată" nu poate solicita această funcţie pentru sine.
"PSD a câştigat alegerile şi conform cutumelor aveam dreptul legitim să solicit pentru mine funcţia de prim-ministru în Guvernul României. În acelaşi timp, am ţinut cont de două lucruri: de afirmaţiile repetate ale preşedintelui României şi, în plan principal, nu secundar, de o lege în vigoare. Pentru mine legea nu reprezintă o chestiune secundară şi nu vreau ca vreun mandat pe care l-aş fi putut începe eu să fie prin forţarea unei legi în vigoare. O condamnare nedreaptă şi o lege profund neconstituţională nu mi-au dat posibilitatea să solicit această demnitate pentru mine, deocamdată, dar în acelaşi timp nici nu pot să arunc de pe umeri o responsabilitate uriaşă dată de un vot popular masiv, o răspundere care e a mea în primul rând", a afirmat Dragnea, la Palatul Cotroceni, după consultările cu şeful statului.
După respingerea lui Shhaideh de către Iohannis, PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu