>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Protocol CSM-SRI pentru protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii ale Consiliului. Ce răspuns a dat CSM la solicitarea MEDIAFAX


Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) colaborează, în baza unui protocol, cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), în ceea ce priveşte protecţia sistemului informatic şi de comunicaţii al Consiliului, se arată într-un răspuns al CSM la o solicitare MEDIAFAX. Actul, încheiat în 2014.
"Potrivit documentelor publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii www.csm1909.ro, în anul 2014, la nivelul acestei instituţii, s-au desfăşurat activităţi în vederea implementării unor măsuri de protecţie crescută împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic asupra sistemelor sale informatice şi de comunicaţii, în scopul prevenirii, stopării sau limitării consecinţelor unor agresiuni asupra acestora. (...) În şedinţa din data de 11.12.2014, Plenul Consiliului a hotărât că este oportună încheierea unui protocol cu Centrul Naţional Cyberint, în forma însuşită în cadrul Comisiei nr. 1 din data de 08.12.2014", se arată în răspunsul transmits de CSM la solicitarea MEDIAFAX.
Anterior deciziei de încheiere a protocolului, au existat discuţii între reprezentanţii CSM şi SRI, în care"au fost analizate şi dezbătute aspecte privind încheierea unui acord de cooperare în domeniul securităţii cibernetice între Centrul Naţional Cyberint şi Consiliul Superior al Magistraturii".
La data semnării documentului, preşedinte al CSM era judecătorul Adrian Bordea."Protocolul menţionat a fost încheiat în baza prevederilor Strategiei de securitate cibernetică a României şi Planului de acţiune la nivel naţional pentru implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică, aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 271/15 mai 2013. Protocolul face referire la unele aspecte de ordin tehnic apreciate a fi confidenţiale, sens în care documentul este de uz intern şi nu are caracter public", explică CSM.
Informaţiile vin în contextul controverselor apărute în ultima perioadă referitoare la protocoalele serviciilor de informaţii cu diverite instituţii, cel mai dezbătut fiind cel încheiat în 2009 de SRI cu Ministerul Public, adus în discuţie de asociaţiile de magistraţi..
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) desecretizarea documentului. UNJR spunea că relaţiile dintre parchete şi serviciile de informaţii s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”. Discuţiile pe marginea acestui protocol au ajuns şi în CSM, existenţa protocolului fiind confirmată în şedinţa din 18 ianuarie şi de procurorul general al României, Augustin Lazăr.
"A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înşusit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă", a spus Augustin Lazăr în şedinţa CSM din 18 ianuarie.
Apoi a venit şi explicaţia SRI, care anunţa că ofiţerii nu făceau muncă de cercetare penală şi nu scriau probatorii.
"Jobul nostru era să informăm, este şi astăzi, iar înainte de decizia CCR aveam şi bligaţia să punem în executare mandatul de supraveghere tehnică. Acum, aceste protocoale nu mai sunt valabile", a explicat SRI.
Preşedintele comisiei de control al SRI, Adrian Ţuţuianu, declara pe 28 februarie că protocolul SRI - Ministerul Public a fost încheiat în februarie anul 2009, pe baza unor hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 "care prevedeau cooperarea dintre SRI şi ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituţionale între instituţiile care au rol în asigurarea securităţii naţionale".
Întrebat dacă între SRI şi DNA a existat un protocol, Ţuţuianu a răspuns: "Între PÎCCJ şi SRI. DNA e structură a acestui Parchet". Astfel, deşi colaborarea dintre DNA şi SRI nu era reglementată de existenţa unui protocol încheiat direct de cele două instituţii, se realiza pe baza celui încheiat în 2009 cu Ministerul Public, când procuror general al României era actualul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
O colaborare strânsă, neparafată direct, a existat între DNA şi SRI, lucru care a reieşit de nenumărate ori din comunicatele DNA, în care erau menţionaţi ofiţerii SRI. Monitorizarea atentă a dosarelor de corupţie a fost confirmată şi de fostul şef al Direcţiei Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, care într-un interviu acordat Juridice.com pe 30 aprilie 2015, a declarant că instituţia urmăreşte în instanţă, până la soluţionare, cauzele la care a contribuit.
"Dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii", spunea Dumitru Dumbravă.
Cu toate acestea, în sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofiţerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete şi SRI, în principal în privinţa cauzele de corupţie. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte şi realizarea interceptărilor/filajului, ofiţerii îşi urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind uşurată de contribuţia ofiţerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obţinerii de informaţii mai mult decât necesare în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetărilor într-un anumit dosar.
După decizia CCR, SRI şi-a păstrat atribuţia de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofiţerilor, însă surse din sistem susţin că Serviciul şi-a întrerupt colaborarea chiar şi în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor.
Existenţa unui protocol direct şi a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată şi de conducerea Direcţiei dar şi de SRI.
"Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori şi ofiţerii de informaţii în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal şi Legea 78/2000", transmitea DNA printr-un comunicat de presă.
"SRI nu are niciun protocol cu DNA. Avem protocoale cu multe instituţii ale statului, perfect legale, care nu fac altceva decât normează activitatea ofiţerilor SRI în raport cu parchetele sau alte instituţii pe atribuţiile date de lege. Astăzi, multe din aceste documente nu mai sunt actuale pentru că Noul Cod Penal şi de Procedură Penală şi decizia CCR din martie 2016 le-au anulat", preciza SRI.
După discuţiile lansate în spaţiul public şi la nivelul unor instituţii de control, în ciuda explicaţiilor oficiale venite de la instituţiile în cauză, în dezbaterile publice au intervenit şi ONG-uri care activează pe partea de justiţie. Spre exemplu, Centrul de Resurse Juridice a cerut procurorului general al României declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public şi SRI. Organizaţia susţinea că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obţinerea mijloacelor de probă, acestea neputând fi obţinute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecinţă SRI a desfasurat activitati de urmarire penală".
Ulterior, au apărut informaţii referitoare la alte protocoale încheiate de SRI cu diverse instituţii. Directorul SRI Eduard Hellvig a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, inclusiv din domeniul justiţiei, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, a precizat, pe 28 februariei, preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu.
"SRI a încheiat protocoale începând cu 1992 la iniţiativa sa, a altor instituţii, unele aprobate prin hotărâre a CSAT. Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, marea majoritate au caracter secret de stat pentru că privesc obiective, resurse, şi informaţii ale SRI. Au existat şi există protocoale cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, ministerul Justiţiei, ministerul Transporturilor, ministerul Comerţului, ministerul Sănătăţii", a spus Ţuţuianu.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu