>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Cum a ajuns un accident tragic să fie PRIMUL caz de sinucidere din BALENA ALBASTRĂ: Eleva din Sibiu s-a aruncat în gol de pe „Turn”


Tânăra de 15 ani din Sibiu care a murit după ce s-a aruncat de pe un bloc cu 9 etaje ar fi intrat într-un joc similar cu Balena Albastră, având un "mentor" care îi dădea diverse însărcinări şi îi spunea ce să facă, cei doi discutând în limba română, au explicat procurorii pentru gandul.info.
În mijlocul unei întregi controverse privind existenţa unui joc denumit „Balena Albastră”, care provine din Rusia şi se propagă pe forumurile şi reţelele de socializare online, dar mai ales al legăturii dintre acest joc şi sinuciderea mai multor tineri din spaţiul ex-sovietic, dar şi european, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au aruncat miercuri bomba: moartea unei tinere eleve care a căzut pe 15 martie de pe un bloc cu 9 etaje, din Sibiu, ar fi de fapt o sinucidere, iar tânăra era implicată în jocul „Balena Albastră”.
Totul se întâmplă în contextul în care ministrul de Interne Carmen Dan declara, marţi, că niciunul dintre cele 54 de cazuri de adolescenţi cu probleme similare celor din jocul rusesc şi care au fost verificate de poliţişti nu s-a dovedit a avea vreo legătură cu jocul „Balena Albastră”. Declaraţia a fost făcută însă la capătul unei acţiuni festive de la o şcoală din Bucureşti, alături de primarul general Gabriela Firea, unde oficialii PSD le-au vorbit elevilor tocmai despre pericolul jocurilor cu necunoscuţii pe internet, fără însă să pomenească numele jocului rusesc.
Eleva din Sibiu, al cărei nume este deja public (Denisa Voilean), procurorii publicându-i miercuri şi pseudonimul folosit pe reţeaua Instagram, care conduce şi la profilul de Facebook, a murit pe 15 martie, căzând de pe terasa unui bloc de 9 etaje de pe bulevardul Vasile Milea din Sibiu, cunoscut ca blocul „Turn”. Ea se afla acolo cu mai mulţi prieteni, iar informaţiile iniţiale arată că ea a căzut în timp ce încerca să îşi facă un „selfie”, balustrada de care se sprijinea rupându-se. Informaţia lansată astăzi de procurorii sibieni, că de fapt tânăra s-a sinucis şi că juca „Balena Albastră”, a ridicat iniţial semne de întrebare, din cauza unei formulări folosite în comunicatul de presă al procurorilor: „s-a mai reţinut că minora VDŞ a descărcat, pe telefonul său mobil, jocul intitulat Balena albastră”.
Nu există un joc propriu-zis „Balena Albastră”, care poate fi descărcat pe telefoanele mobile, accesul în acest joc făcându-se doar prin contact direct cu anumite persoane, în mediul online (iniţial jocul s-a dezvoltat în grupuri secrete de pe reţeaua de socializare rusească Vkontakte), care apoi stabilesc sarcini pe care jucătorul trebuie să le execute pe parcursul a 50 de zile, „nivelul final” şi câştigător fiind sinuciderea jucătorului. De altfel, nici aceste detalii despre joc nu sunt foarte clare, ele reieşind din relatările presei ruseşti (unele exagerate şi tabloidizate), care au fost aprofundate apoi de presa occidentală şi care au arătat că nu s-a stabilit vreo legătură directă între sinuciderile de adolescenţi din Rusia şi acest joc, numitorul comun între victime fiind faptul că într-adevăr erau predispuse la sinucidere şi că frecventau grupuri online comune, de unde şi speculaţia că făceau parte din aşa-zise „secte de sinucigaşi”. Pentru un adolescent român, accesul la un astfel de grup secret din Rusia este îngrădit în primul rând de obstacolul lingvistic.
Ion Veştemean, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, a pus însă cazul într-o nouă lumină. El a explicat pentru Gândul că tânăra care a murit la Sibiu „avea un pseudonim sub care juca acest joc” şi, cel mai important, „avea un mentor care îi zicea ce să facă, anumiţi paşi care să îi parcurgă, ea a parcurs anumiţi paşi”.
„Avea mai multe postări pe Facebook, pe Instagram care indică că ea a parcurs anumiţi paşi în acest joc. Plus foarte multe imagini sugestive cu privire la acest joc. S-a stabilit, din primele indicii, că ea era o jucătoare a acestui joc. Avea un mentor care îi zicea ce să facă, anumiţi paşi care să îi parcurgă, a parcurs anumiţi paşi. Acest joc cam asta era. Discuţiile erau în română. Nu ştim dacă mentorul era român, dar discuţiile erau în română şi se pare că vorbea bine română”, a explicat procurorul sibian, pentru Gândul.
Procurorul a mai explicat pentru Gândul că, din primele cercetări, rezultă că eleva din Sibiu a încercat să se sinucidă şi nu a căzut accidental de pe bloc: „Din tot ce am strâns noi la dosar, concluzia ar fi că a încercat să se sinucidă. Ea era cu mai mulţi prieteni, dar a fost singura care s-a împins în balustradă, s-a sprijinit de balustradă, restul nu au avut nicio acţiune asupra acelei balustrade”.
De altfel, fotografii cu picioarele atârnând în gol, de la înălţime de pe blocuri, au apărut în mai multe cazuri prezentate de presă ca fiind legate de jocul rusesc Balena Albastră.
Pe profilul de Instagram al tinerei din Sibiu există mai multe postări din care reiese că suferea de depresie, provocată de despărţirea de un iubit, din câte reiese din postările ei. De asemenea, sunt însă prezente şi fotografii cu tăieturi pe mână şi cu diverse alte automutilări. Cele mai multe sunt însă preluate în mod evident de pe internet şi nu o au pe tânără ca protagonistă. Aceste fotografii, după cum arată şi procurorii, sunt însă similare cu cele vehiculate pe internet în legătură cu jocul Balena Albastră.
Ancheta de la Sibiu a fost mutată la DIICOT Braşov, care le-a solicitat procurorilor sibieni să le trimită cât mai rapid dosarul, pentru a-l conexa cu alte cazuri similare pe care le-ar avea în lucru, mai spune şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
La rândul lor, procurorii DIICOT nu sunt însă la fel de entuziaşti cu privire la legătura dintre sinuciderea fetei din Sibiu şi jocul Balena Albastră. Oficiali ai DIICOT, structura centrală, nu au dorit să dea mai multe detalii despre stadiul anchetei, însă şi-au arătat nemulţumirea faţă de publicitatea făcută acestui caz de către colegii de la Sibiu, lucru care ar putea îngreuna ancheta.
Până să trimită cazul la DIICOT Braşov, procurorii sibieni au audiat mai mulţi martori, precum şi două profesoare care s-ar fi aflat la un moment dat cu grupul de adolescenţi, înainte de tragedie.
„De asemenea, s-a mai reţinut că minora VDŞ a descărcat, pe telefonul său mobil, jocul intitulat <Balena albastră> şi a început a-l juca folosind pseudonimul „vovo_666”, având mai multe postări pe Facebook şi Instagram care indică parcurgerea acestui joc, precum şi unele imagini cu trimitere directă la acte de suicid. (...) Există date şi indicii temeinice că decesul numitei VDŞ nu a fost unul accidental, ci un act de suicid determinat de persoane rămase neidentificate până la acest moment ce ar fi putut recurge la constrângere morală în acest scop al determinării sinuciderii, prin intermediul acestui joc <Balena albastră>, în cadrul căruia sarcina finală de îndeplinit ar fi tocmai actul de sinucidere”, se arată în comunicatul de presă publicat miercuri de procurorii sibieni.
După ce presa tabloidă din Occident, dar şi presa din România sau diverse site-uri obscure au preluat în acest an subiectul „Balena Albastră”, mai multe publicaţii au încercat să verifice cât de veridice sunt informaţiile care circulă pe acest subiect şi, cel mai important, dacă multiplele de cazuri de sinucidere în rândul adolescenţilor, care au loc în mod „natural” an de an, au legătură cu acest aşa-zis joc pornit din Rusia.
De fapt, este vorba despre mai multe grupuri secrete de pe „Facebook-ul rusesc” – reţeaua Vkontakte, frecventate de adolescenţi deprimaţi, predispuşi la sinucidere şi care, unii dintre ei, au ajuns chiar să se sinucidă. Balena Albastră presupune intrarea în contact cu un aşa-zis „mentor” (contactul se realizează prin postarea în grupurile respective sau pe profilul din reţelele de socializare a disponibilităţii de a participa la joc – pe principiul „te contactăm noi”, deci nu există un joc electronic care să poată fi descărcat de undeva). Se încheie o înţelegere între jucător şi mentor, prin care jucătorul se obligă să nu părăsească jocul şi să facă tot ce îi zice mentorul resepectiv, pe parcursul a 50 de zile. „Mentorul” îl pune pe jucător să treacă tot felul de probe, unele implicând automutilarea – scrijelirea pe corp a unor cuvinte sau imagini, altele fiind pur şi simplu fotografii în diverse ipostaze. Câştigarea jocului se face doar prin sinucidere, în a 50-a zi. Constrângerea jucătorilor în joc se face doar prin ameninţări („mentorul” susţine că ştie totul despre jucător şi familia lui, că i-a furat datele personale şi secretele, ba chiar îl ameninţă cu moartea), neexistând însă dovezi până acum că cineva a păţit ceva dacă s-a opus „mentorului” şi a părăsit jocul. O anchetă a Radio Europa Liberă în spaţiul ex-sovietic a arătat că astfel de „mentori” din Balena Albastră au cerut bani victimelor, iar cei care s-au opus şi au rupt orice legătură cu jocul nu au păţit nimic, dar că au primit ameninţări online. În contextul în care cei mai mulţi adolescenţi care intră în joc au probleme cu depresia, constrângerile şi îndemnurile de acest gen funcţionează, mulându-se pe psihicul lor deja afectat.
Subiectul a luat amploare în 2016, când publicaţia rusă Novaya Gazeta a arătat că nu mai puţin de 130 de adolescenţi ruşi s-au sinucis, ei făcând aproape toţi parte dintr-un grup de pe internet, iar 80 dintre ei se jucau Balena Albastră. O anchetă făcută de Radio Europa Liberă arată însă că nu există o legătură clară între adolescenţii sinucigaşi şi jocul Balena Albastră, deşi profilurile lor abundă de fotografii şocante, cu automutilări, aşa cum era şi cazul elevei din Sibiu. Autorul rus care a scris articolul din Novaya Gazeta a prezentat şi o listă cu numele adolescenţilor care s-au sinucis şi care făceau parte din acelaşi grup secret de pe reţeaua Vkontakte, însă acest lucru nu demonstrează decât că tineri deprimaţi, cu gânduri suicidale, au fost atraşi de preocupările comune în acelaşi loc pe internet, după cum arată site-ul de fact-checking Snopes.com.
Cu toate acestea, ce este cert este că pe internet există grupuri unde persoanele cu gânduri sinucigaşe comunică, dar şi grupuri, cel puţin în Rusia, care s-au transformat la un moment dat în aşa-numite „secte de sinucigaşi”. În Rusia, totodată, rata sinuciderilor în rândul adolescenţilor este foarte ridicată – în 2013 şi-au luat viaţa 461 de minori, iar creşterea ratei sinuciderilor la minori faţă de anii precedenţi era de aproximativ 35%
De asemenea, hash-tag-urile în limba rusă legate de Balena Albastră, folosite pentru a intra în contact cu presupuşii organizatori sau „mentori”, au fost folosite de peste 4.000 de persoane în Rusia, pe internet, iar subiectul are o mare amploare în republicile ex-sovietice, precum Ucraina, Kârgâzstan sau Kazahstan, mai arăta ancheta Radio Europa Liberă.
Subiectul Balena Albastră a fost folosit de multe ori pur şi simplu pentru a atrage trafic online, aşa cum procedează acum şi presa, atât cea occidentală, cât şi cea românească. Site-ul rusesc Lenta.ru a discutat cu unul dintre creatorii unei comunităţi denumită „Marea de balene” şi care promova Balena Albastră, şi care a spus că intenţia sa era doar să atragă trafic către grupul său de pe reţeaua Vkontakte, trafic care putea fi monetizat (pe reţeaua rusească există publicitate plătită în funcţie de trafic), arată interviul făcut de Lenta.ru şi citat de snopes.com.
În România, Balena Albastră a fost folosită de o fetiţă din Timişoara pentru a-şi păcăli părinţii să îi cumpere un telefon nou. Ea a povestit unui post de televiziune, alături de mama sa, că este o victimă a jocului Balena Albastră şi că hackerii au pus stăpânire pe datele din telefonul ei. Câteva zile, fetiţa a fost primul caz Balena Albastră în România, doar pentru a recunoaşte în faţa poliţiştilor că de fapt voia să-şi convingă părinţii să-i cumpere un telefon nou.
În fostele republici sovietice, au existat şi arestări în legătură cu Balena Albastră, însă nu s-a stabilit clar că cei ridicaţi se află în spatele unor comunităţi care provoacă sinuciderile în rândul adolescenţilor. În România, până când ancheta de la Sibiu va da primele rezultate concrete, există deocamdată doar indiciile că tânăra elevă sibiancă suferea de depresie şi era atrasă de automutilări şi sinucidere, precum şi descoperirea procurorilor că cineva se folosea de aceste lucruri şi o îndemna, în limba română, să parcurgă anumite provocări asemănătoare cu jocul Balena Albastră.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu