>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

3 MAI - ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂȚII PRESEI

Reporteri fără Frontiere: Presa din România  a  devenit un instrument de propagandă politică


Libertatea presei este esențială pentru un stat liber: dar acest lucru presupune neimpunerea unei cenzuri  apriori publicațiilor și nu libertatea acestora de a nu fi cenzurate pentru chestiuni penale după publicare. Orice om liber are dreptul incontestabil de a exprima orice opinie dorește în fața publicului; a interzice acest lucru înseamnă a distruge libertatea presei; dar dacă ceea ce acesta dintâi declară public este neadevărat, cu rea intenție sau ilegal, va trebui să suporte consecințele cutezanței sale. Mass-media îndeplinește un rol crucial în stabilirea și protejarea valorilor democratice, precum asigurarea cu succes a informării corecte și nepărtinitoare a votantului cu privire la actorii politici și atragerea atenției publicului asupra abuzurilor, neregulilor sau ilegalităților comise de zonele de putere din societate. A supune presa puterii restrictive a unui cenzor, asa cum s-a făcut în trecut, atât înainte cât și după Decembrie 1989, înseamnă a supune întreaga libertate de opinie prejudecăților unui singur om și de a-l face pe acesta judecătorul arbitrar și infailibil al tuturor punctelor de vedere controversate legate de educație, religie, și guvern. Etimologic, expresia "libertatea presei" precedă într-o măsură substanțială apariția industriei moderne a presei scrise – un fenomen al sfârșitului anilor 1800 și începutul anilor 1900 – și pare să fi apărut pe la jumătatea secolului XVII în Marea Britanie de astăzi, referindu-se literalmente la dreptul general al oricărei persoane de a avea acces și de a face uz de o presă (dispozitiv fizic) fără intervenția cenzorilor și nu un privilegiu acordat branșei jurnalistice, care nu exista în acea perioadă.   Această interpretare este considerată importantă de către cei care susțin că internetul servește astăzi același rol pentru societate și necesită aceeași protecție. Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU,  în urma Conferinței Generală UNESCO din 1991, când s-a adoptat o rezoluție privind "Promovarea libertății presei în lume"care recunoștea că "o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice". Evenimentul constituie un prilej pentru a celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcâdu-și meseria. De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși.Condițiile pentru libertatea presei se înrăutățeasc în fiecare an, inclusiv în zone în care presa se bucura în trecut de libertate deplină, potrivit unui raport anual al Reporterilor fără Frontiere (RSF) . Libertatea presei cunoaște o situație „dificilă” sau „foarte gravă” în 72 de țări (din 180 examinate), între care China, Rusia, India, în aproape toate țările din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și America Centrală, precum și în două treimi din țările africane. Harta lumii creionată de RSF este invadată de roșu („dificil”) și negru („foarte grav”). În clasamentul RSF privind libertatea presei întocmit  anul acesta, România se clasează pe locul 46, între Taiwan (45) și Malta (47) cu o „situație satisfăcătoare”(galben). „Politizarea excesivă a presei, mecanismele de finanțare corupte, înrobirea agendei editoriale în funcție de interesele angajatorului, infliltrarea jurnaliștilor în anumite servicii de informații, toate acestea au dus la transformarea presei într-un instrument de propagandă politică, mai vizibil ca niciodată în România, în special în perioadele electorale”, arată raportul. Presa este liberă doar în 50 de țări din America de Nord, Europa, Australia și Africa de Sud, potrivit raportului. La fel ca anul trecut, pe primele locuri în clasament se află țările scandinave (Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca), iar pe ultimele Eritreea și Coreea de Nord „unde să asculți un post de radio din străinătate poate duce direct în lagărul de concentrare”. RSF avertizează cu privire „la riscul foarte mare de răsturnare”a situației în domeniul libertății presei, mai ales în „statele democratice importante”. Acest lucru este exemplificat prin campaniilor jurnaistice care au ajutat la venirea la putere a lui Donald Trump, precum și producerea Brexitului în Marea Britanie. Statele Unite ale Americii sunt anul acesta pe locul 43, în scădere două locuri, iar Regatul Unit se află pe locul 40, în scădere două locuri.  Rusia își păstrează același loc, și anume 148, în timp ce în Turcia situația se prezintă și mai rău, aceasta aflându-se pe locul 155, în scădere cu 4 locuri, RSF precizând că aceast stat „a devenit cea mai mare închisoare din lume pentru jurnaliști”.
Documentar-investigație realizat de MARIUS BECHERETE                                                                                                                                                                                                                      

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu