>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

PRIMUL MUZEU SĂTESC DIN GORJ, AJUNS LA SEMICENTENAR

   „Muzeul sătesc de la Arcani  este, după știința mea, primul muzeu sătesc înființat în România după 1945 !”, consideră, pe bună dreptate, prof.Gheorghe Nichifor, vicepreședintele Consiliului Judeţean  Gorj.  Şi  nu avem motive să îl contrazicem ori să punem la îndoială spusele distinsului istoric, ci doar să completăm, cu argumente, declaraţia sa. Din istoricul existenţei semicentenare a muzeului, reţinem:                                                       -- Muzeul sătesc din Arcani a fost înfiinţat în anii ‘60, din iniţiativa profesorului Grigore Pupăză. Din 1967 este aşezat în spaţiul actual.                                                                                     -- Clădirea muzeului are o vechime considerabilă,  găzduind de-a lungul vremii evenimente culturale remarcabile.                                                                                                                                 Din 1996, cu prilejul renovării, primeşte numele  întemeietorului său, Grigore Pupăză. Este situat în centrul civic al comunei, alături de primărie, biserică, dispensar, farmacie, şcoală şi cămin cultural.                                                                                                                                                              -- Muzeul din comuna Arcani este un element de patrimoniu naţional, reprezentând un ansamblu de creaţii umane materiale şi spiritual care, prin valoarea lor, subliniază identitatea noastră culturală naţională. Bunurile arheologice şi istorico-documentare, găzduite de muzeu sunt:                                                                                                                          a) unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare.                                                                                                   b) mărturii materiale şi documentare privind istoria locală;                                                             c) manuscrise, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofilă;                                                     d) documente şi tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărţi şi alte materiale cartografice;                                                                                                                                                   e) obiecte cu valoare memorialistică;                                                                                                                                                                                                                                                                              f) obiecte şi documente cu valoare numismatică, monede, decoraţii, insigne, drapele şi stindarde;                                                                                                                                                       g) fotografii ;                                                                                                                                              h) instrumente muzicale ;                                                                                                                         i) costume bărbăteşti şi femeieşti;                                                                                                           Cu participarea elevilor şi a membrilor comunităţii locale au fost colecţionate, organizate şi valorificate numeroase bunuri şi elemente tradiţionale locale. Astfel,s-a reuşit închegarea unor elemente de conţinut specifice locuinţelor bicelulare: casa cu foc, (cu vatră, camiţa) şi soba, camera de locuit şi uneltele folosite în prelucrarea tradiţională a cânepii, inului, lânii şi borangicului. O importanţă deosebită a fost acordată colecţionarii şi expunerii unor elemente ale arhitecturii ţărăneşti: stâlpi, pridvoare, porţi, acoperişuri, încrustăriîn lemn. Ciutura morii alcătuită din 16-20 de cauce de lemn cioplit sau maiele piilor (pluralul de la pive) sunt adevărate opere de artă ce ar putea sta la loc de cinste în marile muzee ale lumii. În perioada 1967-1968 în urma colecţionării şi înregistrării unui număr mare de bunuri de patrimoniu, s-a impus o nouă organizare a modului de expunere şi prezentare a întregului material muzeistic. Astfel a fost organizat un sector documentar, un sector artistic şi un sector al ocupaţiilor vechi, tradiţionale. În prezent colecţia ocupă 4 săli, numărând sute de documente, un sector numismatic, unul artistic, un sector al ocupaţiilor locale. Se constată o preocupare deosebită pentru reconstituirea unei ocupaţii, în felul ei unică pe cuprinsul ţării, dimieria. De-a lungul anilor, în incinta Muzeului de la Arcani au fost organizate lansări de carte, simpozioane de înaltă ţinută, prilej cu care s-a reliefat faptul că satele de pe Jaleş au o zestre folclorică nespus de bogată precum doine, balade, legende, dansuri, datini şi obiceiuri, toate reliefând fondul de aur al satului românesc. Am fi nedrepţi cu noi înşine, cu istoria acestui muzeu, dacă am încheia însemnările despre acest loc unde, plini de sfioşenie, „dăm mâna cu străbunii”, fără a menţiona  câte ceva despre întemeietorul acestu lăcaş de cultură etnografică. Datele biografice ne-au fost puse la dispoziţie de către fiul acestuia, prof. Dan Pupăză. Profesorul Grigore Pupăză s-a născut la   data de 12 iulie 1915 în comuna Dobriţa, jud. Gorj. După absolvirea şcolii din sat, a urmat cursurile Şcolii Normale din Târgu-Jiu, absolvindu-le în anul 1937, fiind un elev strălucit. Ulterior şi-a desăvârşit studiile devenind profesor de limba şi literatura română, fiind o lungă perioadă de timp responsabil al cercului pedagogic din zonă. În plină tinereţe a fost chemat sub arme pentru a-şi apăra Patria, trăind astfel drama României acelor timpuri luptând pe frontul de Răsărit. A trăit la înaltă, încărcătură emoţională, clipele grele ale cedării Basarabiei şi Ardealului nostru drag. A luptat la Sevastopol şi la Iaşi în linia întâi a frontului, reuşind să ţină un jurnal, o mărturie a grozavelor timpuri trăite. Consemnările din jurnal au văzut lumina tiparului în două volume: File de jurnal şi Jurnal de front. Din scrierile distinsului dascăl mai amintim: Istoria învăţământului din Gorj (în colaborare cu înv. C. Cheznoiu) şi două culegeri de folclor literar –Murmur de pe Jaleş şi Dacă soarta ne desparte (Cântecele înstrăinării!). A fost un activ participant la mişcarea anticomunistă din Gorj, suportând prigoana Securităţii timpului, înţelegând imperativele momentului. A trăit cu demnitate în mijlocul unei lumi învolburate.
Dar despre Muzeul satului Arcani, despre personalitatea profesorului Grigore Pupăză, ca  şi despre alte subiecte va fi vorba în  ediţia din acest an a Simpozionului național „Satul românesc- sat european”, prin  comunicările susţinute de: prof.Ion Cepoi, manager CJCPCT Gorj; prof. Dan Pupăză, Arcani; prof. Gh. Nichifor, istoric, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj; prof. univ. dr. Ion Mocioi, Târgu-Jiu; prof. Virgil Cercelaru, Aninoasa, Gorj; preot Ion Popescu, Albeni, Gorj; Iuliana Grumăzescu, director Direcţia de Comunicare, educaţie muzeală la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” Bucureşti; prof. univ, dr. Gh. Ţiclete, Bucureşti; prof. Geo Călugăru, Bucureşti; Aurel Bancu, secretar general de redacţie al revistei “Coloana Infinitului” a Asociaţiei Culturale “Constantin Brâncuşi”, Timişoara; Ion Filipoiu, publicist, Bucureşti; Vasile Vasiescu, director revista “Lumea Gorjenească”, Bucureşti; dr. Corina Mihăiescu, cercetător ştiinţific, Institutul Naţional al Patrimoniului, Bucureşti; prof. univ. dr. Constantin Copotoiu, medic, Târgu-Mureş; preot Petre Veseleanu, Ocnele Mari, Vâlcea; prof. Vasile Gogonea, Târgu-Jiu.
                                                                                                                                                                                                                                                                        MARIUS BECHERETE


Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu