>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

UN PARLAMENTAR GORJEAN VA FI…EROU DE FILM ARTISTIC!



 Personalitate de anvergură politică şi de reală exponenţialitate a spiritului pandur, Dincă Schileru (1846-1919) a provenit dintr-o veche familie de moşneni haraboreni din plaiul Vîlcanului, ai cărei înaintaşi fuseseră plăieşi destoinici şi panduri în slujba Marelui Tudor. Dincă Schileru a devenit, în ciuda studiilor sale modeste, un prosper om de afaceri  (în agricultură, viticultură, creşterea animalelor, instalaţii şi exploatări forestiere, carbonifere, petrolifere etc.), temei social pe care, desigur, s-a consolidat şi îndelungatul său prestigiu politic, ca exponent al clasei ţărăneşti în Parlamentul Regatului România, acolo unde îşi purta cu mândrie, ca o pecete distinctă, costumul popular gorjenesc căruia, acest ”superb bărbat şi splendid oltean”, cum zice Arghezi, îi dăduse o anume specificitate şi strălucire. Deloc idilică, istoria imensei averi a lui Dincă Schileru nu este lipsită de conflicte cu obşti săteşti şi nici de pragmatismul acelui capitalism rural, violentând cutuma şi tradiţia, pe care îl vedem şi în scrierile lui Slavici, ba mai mult, copleşitoarea sa personalitate stârneşte invidii şi reacţii încă de la început, printre consătenii de la Bâlteni, nenea Dincă fiind victima atentatului de la Valea Vladului, în toamna anlui 1880, în mandatul marii guvernări liberale (1876-1888). Reprezentant al ţărănimii gorjene în Consiliul Judeţean, de unde este propulsat în Parlament (1879) pentru câteva decenii, Dincă Schileru a reprezentat, în Colegiul Sătenilor, o voce distinctă, rosettistă, situată la stânga formaţiunii liberale  fiind, alături de C. Dobrescu-Argeş, Mucenic Dinescu şi alţii, un iniţiator al organizării politice a ţărănimii române, susţinând în Parlament legea învoielilor agricole, legea maximului, organizarea învăţământului şi legea minelor, proiecte de reformă electorală, proiecte de investiţii în construcţia de drumuri şi căi ferate etc.Venit din interiorul clasei ţăraneşti, deci cunoscând foarte bine realităţile din lumea satului, Schileru va avea o atitudine moderată şi lucidă, oarecum rezervată faţă de răsculaţii din 1907, ştiind din capul locului care este situaţia reală şi ce se poate face pentru ameliorarea vieţii ţăraneşti. Este calitatea de baza a spiritului sau calculat, raţionalist, care îi va asigura o longevitate parlamentară, îngăduindu-şi permanent o marjă de independenţă şi acţiune, dincolo de o anume abilitate socială în relaţiile sale cu lumea ţărănească. Spirit haretian prin excelenţă, Dincă Schileru va lasa posterităţii şcoala de la Bâlteni ce-i poartă numele, alături de care pune şi fundaţia noii biserici, organizând în judeţ conferinţe şi serbări şcolare, făcând donaţii pecuniare substanţiale unor şcoli şi publicaţii, unor biserici şi aşezăminte, ba chiar Muzeului Judeţean în constituirea fondului muzeistic. Atent cu sine până şi la imaginea pe care o lasă posterităţii (va înceta din viaţă la 3 iunie 1919, la Bâlteni, în vârstă de 73 de ani), Dincă Schileru rămâne o figură exponenţială, emblematică a ”spiritului pandur”, figura de ţăran luminat, înzestrat cu darul cuvântului şi cu duhul convingerii. Considerăm că  sunt  destule  argumente în susţinerea  interesantei  propuneri  făcute  unui alt  mare  gorjean,  actorul, regizorul şi scenaristul  Horaţiu  Mălăele, propunerea  de a gândi  şi a realiza  un film  artistic de lungmetraj, despre viaţa  şi  activitatea lui nenea Dincă. Peliculă în al cărui rol  principal, Horaţiu  Mălăele  va străluci, cu siguranţă. Este o propunere  pe care cel  care este şi Cetăţean de Onoare al Târgu Jiului  a acceptat-o, de principiu,  la sugestia şi a istoricului  prof. Gheorghe Nichifor (autor al lucrării monografice ”Dincă Schileru –o legendă vie a Gorjului”carte ajunsă deja la cea de-a treia ediţie, tiraj epuizat !!!).  Urmează  acum  gândite  şi puse în operă  scenariul, metodele de finanţare  şi  de realizare  ale filmului.  Care, dacă  se vor  concretiza până  la sfârşit, vor da  naştere – după ”Tudor”(1962-1963) şi ”Ecaterina Teodoroiu”(1979) – încă unei pelicule despre marile figuri emblematice ale istoriei Gorjului. Credem în această idee şi o vom susţine cu tărie.
                                                                                               MARIUS  BECHERETE  

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu