>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

ANALIZĂ: Industria metalurgică, un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale, la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Peste 100 de companii au dispărut de pe piaţă


Afacerile din industria metalurgică au ajuns, în 2016, la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, raportându-se o dispariţie a peste 100 de companii din piaţă în ultimii trei ani şi o scădere a numărului de angajaţi cu aproape 1.000 în perioada 2013-2016, potrivit unei analize KeysFin.

Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, anul trecut, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde de lei, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de nivelul de 6 miliarde de lei. În 2013, afacerile din metalurgie depăşeau 34 de miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde de lei.
„Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii trei ani şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016”, se arată în analiză.
În 2014, în economia românească activau 7.694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific. În 2016, erau doar 7.592 de firme dintre care 798 în sectorul de comerţ.Statistica arată, totodată că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariaţi, în 2016 se regăseau numai 5.400 angajaţi.
„Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute de pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, a făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate şi electrozi de sudură, marca creşteri de producţie de peste 10%, criza din intervalul 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd şi astăzi”, spun analiştii de la KeysFin.
În prezent, potrivit analizei, metalurgia românească s-a concentrat în jurul zonelor cu potenţial economic, precum Bucureşti-Ilfov. Cele mai multe firme sunt înregistrate în zona de Nord-Vest (1.485 de companii, dintre care 1.394 implicate în activităţi de producţie şi 91 implicate în comerţ, Centru (1.189/63) şi Bucureşti-Ilfov (1.053/216). La polul opus se situează zona de Nord-Est (719/64) şi Sud-Vest (597/48).
Arcelor Mittal Galaţi este, în continuare, cel mai important jucător din piaţă, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălăţean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei. În topul firmelor urmează Alro (2,14 miliarde lei), Silcotub (1,23 miliarde de lei) şi Tmk-Artrom (761,9 milioane de lei).
În ceea ce priveşte comerţul cu produse metalurgice, pe primul loc în topul cifrei de afaceri se clasează compania Mairon Galaţi, cu afaceri de 819,2 milioane lei în 2016, urmată de Rottco Consult şi A-Kemi.
În perioada 2014-2016, 1.258 de firme şi-au declarat insolvenţa, potrivit datelor KeysFin.
Durata medie de încasare în comerţul cu produse metalurgice era, anul trecut, de 116 zile, în creştere faţă de 2014 (88 zile), în timp ce durata medie de plată se situa la nivelul de 145 de zile (faţă de 141 în 2014)
În sectorul producţiei metalurgice, plăţile se făceau, anul trecut, în medie la 187 de zile, iar încasările la 93 de zile, cifre mai bune decât intervalul de referinţă.
„Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor influenţează evoluţia business-ului din acest sector”, spun analiştii de la KeysFin.
Potrivit analiştilor, în condiţiile în care principalii jucători din piaţă, firmele străine, şi-au redus semnificativ investiţiile în România preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.
„În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, un plus valoare, iar în prezent este la mâna importurilor”, au adăugat analiştii.
KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu