>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Cum arată Calendarul de măsuri pentru soluţionarea problemelor din penitenciare, aprobat de Guvern


Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluţionarea condiţiilor de detenţie şi a supraaglomerării din penitenciarele româneşti a fost aprobat miercuri în şedinţa de Guvern. Calendarul este menit să pună în executare o hotărâre-pilot pronunţată de CEDO la 25 aprilie 2017, arată Ministerul Justiţiei.

„Direcţiile de acţiune identificate în calendarul de măsuri vizează: modificări legislative care urmăresc reducerea populaţiei penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, investiţii în infrastructura fizică a penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenţie şi modernizarea celor existente, funcţionarea eficientă a sistemului de probaţiune pentru facilitarea aplicării sancţiunilor şi măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populaţiei penitenciare, implementarea programelor şi strategiilor de inserţie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu în bani, precum şi introducerea supravegherii electronice (prin brăţara electronică)”, au precizat reprezentanţii Ministerului Justiţiei, printr-un comunicat de presă.
Potrivit aceluiaşi document, calendarul de măsuri 2018 – 2024 a fost conceput şi agreat în cadrul Grupului de lucru din care fac parte reprezentanţi ai: Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Direcţiei Naţionale de Probaţiune.
„De asemenea, măsurile prevăzute în Calendar au rolul de a facilita transferul persoanelor condamnate, cetăţeni români aflaţi în detenţie în alte state membre ale UE”, mai precizează Ministerul Justiţiei.În documentul adoptat de Guvern se precizează că în sistemul penitenciar din România sunt peste 23.000 de persoane private de libertate, iar capacitatea de cazare raportată la un spaţiu de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut este de 18.790, astfel că indicele mediu de ocupare este de 121,54%.
"Urmare producerii reformei penale de mare profunzime efectuate în România se constată, pe de o parte, faptul că deficitul de număr de locuri de detenţie a scăzut de la 18.000 – necesar constatat în 2012 la 4300 - necesar estimat în 2017, în timp ce cazurile în supravegherea sistemului de probaţiune au crescut de aproximativ 5 ori, de la 20.000 cazuri înregistrate în 2012, la un număr estimat de 100.000 pentru 2017", se arată în document.
Potrivit hotărârii pilot din 25 aprilie 2017, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere: măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supraaglomerarea şi să fie îmbunătăţite condiţiile de detenţie; iar pe de altă parte, măsuri de natură legislativă, care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific.
"Conform informaţiilor primite de la Ministerul Afacerilor Externe, la data de 30.10.2017, pe rolul CEDO era înregistrat un număr de aproximativ 8.000 de cereri în care se invoca încălcarea prevederilor art. 3
1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sub aspectul condiţiilor materiale de detenţie din penitenciarele din România. Din numărul sus menţionat de cereri, 2.427 au fost comunicate Guvernului României", potrivit sursei citate.
Calendarul de acţiuni propus a fi implementat în perioada 2018-2024 este orientat spre îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi reducerea supraaglomerării, pornind de la situaţia existentă în unităţile penitenciare la data de 8 ianuarie 2017, fiind identificate cinci direcţii de acţiune. Astfel, este vorba despre modificări legislative care urmăresc reducerea populaţiei penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie; investiţii în infrastructura fizică a penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenţie şi modernizarea celor existente; funcţionarea eficientă a sistemului de probaţiune pentru facilitarea aplicării sancţiunilor şi măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populaţiei penitenciare; implementarea programelor şi strategiilor de inserţie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar şi măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv si a recursului compensatoriu specific.
Referitor la modificările legislative, una dintre măsuri se referă la introducerea supravegherii electronice, cu termen de realizare semestrul al doilea al anului 2018, fiind în analiză şi "eventualitatea extinderii posibilităţii legale pentru luarea de către un judecător a măsurii supravegherii electronice drept formă de individualizare a executării pedepsei, urmând modelul instituţiei suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv o formă a liberării condiţionate".
Se analizează de asemenea şi oportunitatea pentru promovarea unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiţionată.
"Administraţia Naţională a Penitenciarelor a comunicat Ministerului Justiţiei o serie de hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect cereri de liberare condiţionată. Acestea au fost analizate (...) şi întrucât s-a apreciat că sunt insuficiente pentru a justifica promovarea unui recurs în interesul legii, la data de 05.12.2017 s-a solicitat curţilor de apel transmiterea hotărârilor definitive pronunţate în cauze având obiectul mai sus menţionat (...). Până în prezent (10.01.2018) au răspuns solicitării Ministerului Justiţiei, transmiţând hotărâri judecătoreşti în materia cererilor de liberare condiţionată, un număr de şase (dintr-un total de 15) curţi de apel", se mai arată în document. Analiza are ca termen trimestrul I al lui 2018.
Totodată, potrivit calendarului, se doreşte crearea de 8.095 locuri noi de cazare şi modernizarea altor 1.351, investiţiile urmând să fie finanţate din trei surse, respectiv mecanismul Financiar Norvegian, bugetul de stat şi împrumut de la o instituţie financiară internaţională. Planul este structurat pe perioada 2018-2024 pe şase etape, practic câte o etapă pe fiecare an.
"La nivelul Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliţiei Române funcţionează un număr de 51 de centre de reţinere şi arestare preventivă, dispersate teritorial la nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti. În ceea ce priveşte situaţia din centrele de reţinere şi arestare preventivă din subordinea M.A.I. - I.G.P.R., datele statistice înregistrate au relevat o scădere semnificativă a numărului de persoane private de libertate încarcerate după punerea în aplicare a noilor coduri şi dispunerea măsurilor alternative. Astfel, în anul 2013 erau încarcerate 26.553 persoane, pentru ca începând cu anul 2014 să se înregistreze o scădere de până la 20.145, în anul 2015 până la 20.067 persoane, în anul 2016 până la 18.565 persoane, trendul menţinânduse în anul 2017 fiind încarcerate un număr de 18.489 persoane", se mai arată în document.
Calendarul mai prevede adoptarea legii privind statutul personalului de probaţiune, alături de alte opt măsuri propuse cu privire la implementarea instrumentelor prevăzute de cadrul general de reglementare a noilor sancţiuni neprivative de libertate, precum şi constituirea garanţiilor pentru exercitarea atribuţiilor specifice.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu