>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

DNA ar fi cerut, pe 5 iulie, încuviinţarea percheziţiei informatice pentru bunuri ale unor procurori


Pe 5 iulie, DNA ar fi cerut ÎCCJ încuviinţarea percheziţiei informatice asupra unor dispozitive ridicate de la mai mulţi procurori, printre care Claudiu Dumitrescu, Doru Ţuluş, Mihaiela Iorga şi Nicolae Marin. DNA anunţa, joi, că Kovesi nu a primit niciun raport care să conţină aceste informaţii.

"Încheierea nr. 34 din data de 05.06.2017, emisă în dosarul nr. 7/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din conţinutul acestei încheieri rezultă că DNA a formulat o altă cerere, la data de 05.07.2017, în temeiul art. 168 C. pr. pen, fiind solicitată încuviinţarea percheziţiei informatice asupra unor dispozitive informatice ridicate de la procurorii/ofiţerii de poliţie, respectiv Constantin Claudiu Dumitrescu, Doru Florin Ţuluş, Mihaiela Moraru Iorga, Nicolae Marin, Burlacu Valentin, Diaconu Ciprian, Coţofană Bogdan şi Avramescu Gabriel. Se impune a fi relevat şi aspectul că, în expozitivul încheierii nr. 34 Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie , au fost reţinute aspectele semnalate de către DNA ca şi motive ce au stat la baza formulării cererii, respectiv elementele care au declanşat procedurile de investigare penală în cauză", se arată într-un document publicat de luju.ro.
"Informaţia potrivit căreia procurorul şef al DNA a obţinut, cu mandat de la ICCJ, percheziţia informatică a opt procurori este falsă, iar o astfel de informaţie nu se regăseşte în niciun raport al Inspecţiei Judiciare despre care procurorul şef al DNA să fi luat cunoştinţă", transmitea anterior DNA.
Procurorul şef al DNA a fost cercetat disciplinar de Inspecţia Judiciară, inspectorii constatând că Laura Codruţa Kovesi ar fi săvârşit mai multe abateri disciplinare. Alături de ea a fost cercetat şi adjunctul DNA, Marius Iacob. Inspecţia Judiciară a transmis raportul Secţiei pentru Procurori în materie disciplinară a CSM.Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.
"Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate", spun inspectorii într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, Kovesi a folosit "faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor".
O altă încălcare a legii se referă la un e-mail trimis de procurorul şef, în care, spun inspectorii, "a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat".
De asemenea, Inspecţia Judiciară precizează că Laura Codruţa Kovesi ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al DNA, "care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate".
În ceea ce îl priveşte pe adjunctul DNA, procurorul Marius Iacob, acesta ar fi săvârşit abaterea disciplinară prevăzută de articolul care reglementează „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa..” "constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală".(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu