>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Video Al treilea guvern PSD-ALDE îşi testează susţinerea în Parlament. Marea necunoscută a unei zile maraton, votul UDMR/ Ce miniştri au fost validaţi până în prezent


Parlamentarii au fost convocaţi, luni, în sesiune extraordinară, pentru a da votul de învestitură guvernului Viorica Dăncilă, UDMR fiind singura formaţiune politică parlamentară care nu a decis cum va vota.
UPDATE 10:01 Aviz pozitiv în comisie pentru Victor Negrescu, ministrul propus pentru Afaceri Europene
Victor Negrescu, ministrul propus pentru Afaceri Europene, a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 18 voturi “pentru” şi 10 “împotrivă”.

Audierea lui Victor Negrescu a durat în jur de 30 de minute.
În 2008, Negrescu, care era candidat al Alianţei PSD-PC pentru Camera Deputaţilor în Colegiu 10 din Bucureşti, a propus reducerea TVA la prezervative -în cadrul ofertei sale electorale - argumentând astfel: ""Trendul ascendent înregistrat de aceste statistici, coroborat cu faptul că media europeană a TVA la prezervative este de 10%, m-au determinat să aduc pe agenda publică o astfel de propunere. Promovarea unei astfel de iniţiative va contribui nu doar la protejarea cetăţenilor de riscuri inutile, ci va dovedi că ştim să ne adaptăm ca societate la ritmul alert de viaţă pe care îl are populaţia".
El a mai folosit ca argument "statisticile îngrijorătoare", respectiv faptul că în România existau atunci "25.000 de cazuri de HIV / SIDA, 70 % dintre bolnavi sunt tineri şi în fiecare an au loc 160.000 de avorturi, dintre care 10 % sunt în rândul tinerelor de 15 – 19 ani".
La acel moment, Negrescu şi-a prezentat oferta electorală într-o cafenea din Capitală, ocazie în care a împărţit auditoriului prezervative pe care era inscripţionată sigla PSD şi numele său, precum şi numărul sectorului în care candida.
Licenţiat în ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, Negrescu deţine un MBA la ASE şi CNAM Paris, precum şi un Master în Afaceri Europene şi Internaţionale la IEP Grenoble.
UPDATE 09:42 Aviz pozitiv în comisie pentru Teodor Meleşcanu, ministrul propus pentru Ministerul de Externe
Teodor Meleşcanu, propus pentru Ministerul de Externe, a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 14 voturi "pentru" şi 8 "împotrivă".

Teodor Meleşcanu, propus pentru Ministerul de Externe, a mai deţinut această funcţie atât în Guvernul Văcăroiu (1992 -1996) şi în Guvernul Ponta (14-28 noiembrie 2014), în contextul scandalului alegerilor din diaspora, Meleşcanu fiind director al SIE şi de patru ori senator.
Teodor Meleşcanu a fost şi ministru al Apărării (2007), în Guvernul Tăriceanu, dar şi ministru interimar al Justiţiei, timp de o lună, pe fondul scandalului privind numirea Noricăi Nicolai.
Teodor Meleşcanu are 75 de ani, fiind născut în Brad, judeţul Hunedoara. El a absolvit Facultatea de Drept a Universtităţii Bucureşti, în anul 1964, iar în anul 1973 Universitatea de la Geneva i-a oferit titlul de doctor în Drept Internaţional. Acesta a lucrat în cadrul MAE, începând cu anul 1966, iar în 1898 făcut parte din Misiunea Permanentă a României de pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite. Teodor Meleşcanu a fost senator în judeţul Prahova, pe listela PDSR, însă, a demisionat în anul 1997 după ce a fondat Alianţa pentru România, în iunie 1997, preluând conducerea formaţiunii în luna decembrie a aceluiaşi an. În ianuarie 2002, Alianţa pentru România a fuzionat cu PNL, iar Teodor Meleşcanu a devenit prim-vicepreşedinte al PNL. Meleşcanu obţine un nou fotoliu parlamentar la alegerile din noiembrie 2004, când este ales senator de Prahova, pe listele Alianţei D.A. În contextul remanierii guvernamentale din 5 aprilie 2007, Teodor Meleşcanu devine ministru al Apărării naţionale în Guvernul Tăriceanu. Meleşcanu obţine al treilea mandat de senator, în anul 2008, tot în judeţul Prahova, pe listele PNL. În februarie 2012 Meleşcanu preia condcerea Serviciului de Informaţii Externe, funcţie din care demisionează în anul 2012 pentru a reveni în politică.
La alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, acesta obţine doar 1% din voturile electoratului, luând decizia să îl susţină în al doilea tur pe candidatul PSD la preşedinţie, Victor Ponta, câteva zile mai târziu fiindu-o oferit şi un post de consilier în staff-ul social-democratului. Teodor Meleşcanu este ministru de Externe, în locul lui Titus Corlăţean, în contextul scandalului privind cozile de la urnele de vot din diaspora, păstrând portofoliul doar pentru câteva zile.
Meleşcanu nu a reuşit să faciliteze accesul la vot al românilor din diaspora în cel de al doilea tur de scrutin, invocând prevederile legislaţiei electorale. După înfrângerea suferită de Victor Ponta în alegerile prezidenţiale, Meleşcanu a făcut parte timp de un an din staff-ul acestuia, fiind unul dintre consilierii social-democratului. La începutul anul 2016 Teodor Meleşcanu se încrie în ALDE şi câştigă un nou mandat de senator la alegerile din 11 decembrie.
UPDATE 09:35 Ministrul Energiei, Anton Anton, a fost validat de comisiile reunite din Parlament
Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul ALDE, Anton Anton, pentru funcţia de ministru al Energiei, cu 44 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

Anton Anton a vorbit despre importanţa proiectului hidroenergetic Tarniţa (o premieră în discursurile miniştrilor Energiei din ultimii ani), arătând că „nimeni în regiune nu mai are această capacitate de socare şi regularizare prin pompaj a energiei”.
Pe de altă parte, „actuala strategie energetică, elaborată prin anul 2007, este doar o colecţie de texte care conţin multe dorinţe puse la un loc, dar la Ministerul Energiei se lucrează la o nouă strategie”, a menţionat Anton Anton.
Referitor la proiectul microhidrocentralelor de pe Defileul Jiului, blocat printr-o decizie judecătorească recentă, viitorul ministru al Energiei a spus că „va lupta” pentru reluarea activităţilor din zonă. „Am citit cu mare neplăcere că investiţiile de pe Jiu au fost stopate - şi nu numai atât, s-a cerut întoarcerea la stadiul în care a fost înainte de a începe construcţiile. După părerea mea de inginer, acest lucru nu se mai poate face. Ministerul Energiei va lupta ca în cel mai scurt timp să repunem în funcţiune capacităţile de acolo - desigur, conform cu normele de protecţie a mediului”, a spus oficialul.
Anton Anton s-a născut pe 22 decembrie 1949, la Timişoara. A mai îndeplinit funcţia de ministru, deţinând mandatul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în Guvernul Tăriceanu.
Anton Anton a urmat cursuri universitare la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara (1967-1972), obţinând titlul de inginer, apoi a efectuat studii postuniversitare de informatică şi matematică pentru cercetare, la Universitatea Bucureşti (1973-1974), curs de specializare ca bursier Fullbright la Johns Hopkins University din Baltimore (1977) şi apoi studii de doctorat la Institutul de Construcţii din Bucureşti (1977-1986), obţinând titlul ştiinţific de doctor inginer.
După absolvirea facultăţii a fost selectat pentru a rămâne în învăţământul superior la Catedra de Hidraulică şi Protecţia Mediului a Institutului de Construcţii din Bucureşti (astăzi Universitatea Tehnică de Construcţii). A desfăşurat activitate didactică şi de cercetare şi a fost şeful Laboratorului de Hidraulică (1972-2003).
Membru al PNL din anul 1995, profesorul Anton Anton a fost numit în anul 2005 în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. A fost numit, apoi, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică din cadrul MEdCT (2006-2008). În octombrie 2008, Anton Anton a fost propus pentru funcţia de ministru al Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în Guvernul Tăriceanu.
Din declaraţiile sale de avere reiese că Anton Anton are un apartament în Timişoara, moştenit, şi două case, una în Alba Iulia, moştenită, alta în Voluntari, construită. Are două maşini, cumpărate în 2011 şi 2014. Din 2016 este pensionar. A obţinut venituri din pensie de 9.126 de lei. Din salariul de profesor a obţinut, în 2017, 180.000 de lei.
UPDATE 09:20 Andruşca, despre punerea în aplicare a obiectivelor: Este trecut în programul de guvernare
Ministrul propus al Economiei, Dănuţ Andruşca, a enumerat, luni, după ce a fost validat din comisiile de specialitate din Parlament, câteva priorităţi, însă, la întrebările jurnaliştilor despre modul în care le va pune în aplicare, el a evitat să răspundă - ”este trecut în programul de guvernare”.

”Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru dezvoltarea economiei româneşti, dar un rol important va avea pentru... în cadrul economiei... Îmi cer scuze că sunt emoţionat. O a doua propunere şi susţinere din partea mea va fi pentru crearea de noi locuri de muncă, dar noi locuri de muncă mai bine plătite”, a spus după audieri Dănuţ Andruşca.
Jurnaliştii au întrebat cum va crea noi locuri de muncă, Andruşca a indicat sec: ”Este trecut în programul de guvernare. Nu vreau să intrăm în detalii”.
”O a treia viziune este pentru susţinerea tuturor producătorilor”, a continuat Andruşca.
Jurnaliştii au insistat: ”Cum?, întrebare la care ministrul propus pentru Economie a răspuns ”Prin programul de guvernare. Aveţi toate datele”.
El a mai spus că mai multe detalii va oferi ulterior.
UPDATE 09:02 Aviz pozitiv în comisie pentru Rovana Plumb, ministrul propus al Fondurilor Europene
“Până în anul 2020, obiectivul este de avea o rată de absorbţie de 72,5% din totalul alocării, adică 30 de miliarde de euro, iar până în 2023 să avem 100% din total alocare”, a declarat, în timpul audierilor, ministrul propus pentru Fonduri Europene.
Rovana Plumb a afirmat că priorităţile mandatului său vor fi să ceară la rambursare Comisiei Europene suma de 1,7 miliarde de euro, să deschidă toate liniile de finanţare, beneficiarii şi să îi asiste pe toată perioada de implementare a proiectelor. Ministrul propus a precizat că în luna februare va lansa un apel către toţi beneficiarii, astfel încât aceştia să poată transmite către minister planuri de simplificare, în special, în ceea ce priveşte sistemul informatic MySMIS.
Plumb a afirmat că va deschide linii de finanţare în Educaţie şi va lasa în luna februarie apeluri prin care vor fi acordate burse atât studenţilor din mediile defavorizate, cât şi burse doctorale, în valoare de de 400 de euro/student.
Totodată, ministrul a precizat că până la sfârşitul lunii februarie va transmite Comisiei Europene un plan pentru a evita dezangajarea de fonduri euro.
România are la dispoziţie pentru perioada 2014 - 2020 o alocare de 42,3 miliarde de lei care este asigurată prin instrumente prin fondurile europene structurale, atât prin Politica de Coeziune, cât şi prin Politica Agricolă Comună, a mai precizat Plumb.
“Ţinta noastră faţă de cele 42,5 miliaude de euro este ca peste 30 de miliarde de euro să intre în România, adică 75%, iar 100% până la finalul perioadei de programare, adică până în 2023”,a spus ministrul propus.
Audierea a durat aproximativ 40 de minute.
Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, Rovana Plumb s-a născut în Bucureşti, pe 22 iunie 1960. Este căsătorită şi are doi copii.În 1984 a absolvit Facultatea Utilaje şi Ingineria Proceselor Chimice din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, iar în 2004 îşi ia doctoratul în Managementului sistemelor industriale. În perioada 1987 – 2003 aurmat cursuri de perfecţionare în ţară şi în străinătate în domeniul managementului, protecţia consumatorului şi impactul asupra mediului. Şi-a început activitatea profesională în anul 1987. Astfel, în perioada 1984 – 1992 a fost inginer stagiar la SC Miraj Bucureşti, iar între anii 1992-1994 a ocupat funcţia de director comercial la aceeaşi societate. Între 1995 şi 2000 a fost preşedintele SC Gerovital Cosmetics Bucureşti. Din 2001 , timp de trei ani a fost secretar de stat, Preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, iar între 2005 şi 2007 a fost deputat. În anul în care România a aderat la UE şi până în luna mai a lui 2012 a fost deputat în Parlamentul European, iar ulterior a ocupat portofoliul de la Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Este membru al PSD din 1994, iar între anii 2003 şi 2005 a fost secretar general, Organizaţia de Femei a PSD, ocupând de-a lung timpului diferite funcţii în cadrul partidului. A fost decorată cu Ordinul naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler.
UPDATE 08:57 Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, a fost validat de comisiile reunite din Parlament
Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul PSD pentru funcţia de ministru al Economiei, Dănuţ Andruşcă, cu 42 de voturi „pentru” şi 18 „împotrivă”.

La şedinţa de validare, Dănuţ Andruşcă a citat o serie de pasaje din noul program de guvernare, vorbind despre Codul Economic (care „va fi în dezbatere parlamentară în anul 2018”), Fondul Suveran de Investiţii, actualizarea Legii redevenţelor şi constituirea Casei de Comerţ. Referindu-se la Legea Redevenţelor, Andruşcă a spus că un proiect normativ va fi transmis spre avizare „la sfârşitul lunii februarie”.
Dănuţ Andruşcă, în vârstă de 49 de ani, a fost propus de PSD pentru a prelua funcţia de ministru al Economiei, luându-i locul lui Gheorghe Şimon.
El a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, în anul 2016. Activitatea sa parlamentară consemnează o singură moţiune depusă şi 46 propuneri legislative iniţiate, din care 3 promulgate ca legi.
Anterior, Dănuţ Andruşcă a fost preşedinte al Consiliului de Administrare al Conversmin şi administrator special al Cupru Min. El a ocupat funcţia de director general la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), unde a fost şi administrator special. A fost demis din funcţia de administrator special în aprilie 2014, în urma unui raport al Corpului de Control al ministrului Energiei de atunci, Răzvan Nicolescu. „Astăzi l-am demis pe administratorul special Dănuţ Andruşca, pentru că mi se pare imoral să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă”, declara Nicolescu, la acel moment.
Dănuţ Andruşcă a obţinut licenţa ca economist în anul 2001, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Facultatea de Ştiinţe Economice.
UPDATE 08:00 Au început audierile în comisii ale miniştrilor propuşi în Guvernul Dăncilă

Membrii conducerilor celor două Camere ale Parlamentului au decis ca audierile miniştrilor guvernului condus de Viorica Dăncilă să se desfăşoare luni, între orele 8.00-14.00, urmând ca până seara să fie dat şi votul de învestitură.
Pentru ca guvernul Viorica Dăncilă să treacă de Parlament are nevoie de minimum 233 de voturi, iar coaliţia PSD-ALDE numără 243 de parlamentari, lucru care nu i-ar crea probleme la validarea noului executiv.
Până în prezent, UDMR este singura formaţiune care nu a decis cum va vota la învestitura guvernului Dăncilă. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că decizia va fi luată luni dimineaţă, în cadrul şedinţei grupurilor parlamentare ale formaţiunii.
Kelemen Hunor a ironizat, însă, programul de guvernare asumat de Dăncilă.
"A citit cineva programul de guvernare? Ştiu că Balint l-a citit şi mi-a spus că arată de parcă ar fi fost scris în Ministerul Agriculturii, între două beri. Se va decide săptămâna viitoare referitor la acest plan de guvernare şi ar fi foarte bine dacă v-aţi exprima şi voi părerea. Eu aş fi foarte bucuros ca mâine dimineaţă să citiţi acest program de guvernare şi să ne spuneţi ideile voastre până luni dimineaţa. Avem şi noi idei referitoare la perioada următoare pe care vrem să le prezentăm. Toate aceste acorduri sunt pe termen lung", a transmis Kelemen Hunor, sâmbătă seara, cu ocazia participării la ceremonia de aniversare a 15 ani de la înfiinţarea Conferinţei Tineretului Maghiar.
În replică, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, duminică, referindu-se la criticile aduse de preşedintele UDMR Kelemen Hunor programului de guvernare, că este bine ca acesta să fie critic, el manifestându-şi speranţa ca UDMR va susţine prin vot învestirea guvernului Dăncilă.
"E foarte bine să fie critic. Programul de guvernare nu a suferit modificări importante, deci este cam acelaşi care a fost votat", a spus Dragnea, întrebat despre criticile făcute de Kelemen Hunor.
”Noi am avut o discuţie cu grupul UDMR. S-a stabilit că mâine (luni, n.r.) ei vor avea o întâlnire politică unde vor decide dacă susţin prin vot învestitura Guvernului sau nu. Deci noi sperăm să ne susţină”, a mai spus Dragnea.
La rândul său, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, duminică, după şedinţa parlamentarilor PSD-ALDE, că este dispus ”oricând” să discute eventuale propuneri ale UDMR.
”Şi mie îmi place din când în când să folosesc expresii un pic mai tari, pentru că atunci presa e mult mai încântată şi redă cu virgulă. Eu, personal, nu am avut o discuţie cu ei. Nu ştiu cum vor vota. Înţeleg că mâine dimineaţă, luni, vor avea o reuniune la nivelul grupurilor parlamentare, în care vor decide”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Liderii PSD şi ALDE dau, însă, asigurări, că există numărul necesar de voturi din partea majorităţii, nefiind nevoie de voturile UDMR sau a altor formaţiuni.
Orban: Vom vota împotrivă, la vedere, la învestirea guvernului
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, duminică seara, că liberalii vor vota, la vedere, împotriva învestirii guvernului Dăncilă şi a făcut un apel către ceilalţi deputaţi şi senatori ”care mai au capul pe umeri şi mai au un pic de sensibilitate faţă de soarta României” să procedeze la fel.
”Am decis în Biroul Politic Naţional împreună cu grupurile parlamentare că vom vota împotrivă, la vedere, la învestirea guvernului, deci nu vom vota acest guvern, că vom continua comunicarea, dialogul şi încercarea de a convinge oricare parlamentar din actuala majoritate. Facem apel către parlamentarii minorităţilor şi UDMR şi, de asemenea, către parlamentarii care mai au capul pe umeri şi mai au un pic de sensibilitate faţă de soarta României să voteze împotriva învestirii acestui guvern. Orice parlamentar din PSD care ştie că Dragnea duce România în prăpastie, că Dragnea va duce PSD-ul spre prăbuşire totală, dacă vrea să scape de Dragnea, acum este ocazia, acum este ceasul al doisprezecerea”, a declarat liderul PNL, Ludovic Orban.
El a mai spus că, o dată cu învestirea Guvernului Dăncilă, Liviu Dragnea va deveni premierul de facto şi ”va tăia şi va spânzura” în tot ceea ce înseamnă decizie guvernamentală.
”Sper că nimeni nu-şi imaginează că Vasilica Vorica Dăncilă va fi premierul acestei ţări”, a mai spus Orban.
În opinia preşedintelui liberalilor, este inadmisibil să reduci la 30 de minite audierea unui ministru, motiv pentru care le-a cerut parlamentarilor PNL să nu accepte limitarea audierilor.
Orban a criticat încă o dată programul de guvernare asumat de Viorica Dăncilă, susţinând că documentul ”pare că a fost scris la beţie”.
”Nu sunt de acord cu dl Kelemen Hunor că este scris între două beri. Cred că este scris între 200 de whiskey, între a patra sută şi a cincea sută de whiskey. Pare un program scris la beţie sau un program scris la mişto într-o lipsă totală de respect şi într-o sfidare a cetăţeanului”, a spus Orban.
Ludovic Orban a argumentat că marea majoritate a măsurilor înscrise în noul program de guvernare sunt copy-paste după măsurile înscrise în vechiul program de guvernare, iar termenul de intrare în vigoare, cum este în cazul măsurilor fiscale şi al obiectivelor de investiţii, a fost amânat cu un an.
”Este o colecţie de inepţii şi un nou şir de minciuni gogonate care nu au în spate absolut niciun fel de fundament”, a conchis Orban.
Lista completă a miniştrilor propuşi pentru a face parte din Guvernul Dăncilă:
Viorica Dăncilă, premier
Viorel Ştefan, vicepremier
Graţiela Gavrilescu, vicepremier şi ministrul Mediului
Ana Birchall, vicepremier pentru implementarea parteneriatelor internaţionale
Paul Stănescu, vicepremier şi ministrul Dezvoltării
Valentin Popa, ministrul Educaţiei
Nicolae Burnete, ministrul Cercetării
Anton Anton, ministerul Energiei
Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe
Rovana Plumb- ministrul Fondurilor Europene
Viorel Ilie, ministrul pentru Relaţia cu Parlament
Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor
George Ivaşcu, ministrul Culturii
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii
Dănuţ Andruşca, ministrul Economiei
Ştefan Radu Oprea- ministrul pentru Mediul Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat
Lucian Şova, ministrul Transporturilor
Carmen Dan- ministrul Afacerilor Interne
Mihai Fifor- ministrul Apărării
Tudorel Toader- ministrul Justiţiei
Petre Daea- ministrul Agriculturii
Lia Olguţa Vasilescu- ministrul Muncii
Bogdan Cojocaru- ministrul Comunicaţiilor
Ioana Bran, ministrul pentru Tineret şi Sport
Bogdan Trif- ministrul Turismului
Ioan Deneş- ministrul Apelor şi Pădurilor
Natalia Intotero- ministerul Românilor de Pretutindeni
Victor Negrescu- ministru delegate pentru Afaceri Europene(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu