>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

AVERTISMENT adresat ţărilor est-europene: Preşedintele Parlamentului European şi premierul Italiei, favorabili condiţionării acordării fondurilor UE de primirea extracomunitarilor


Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi premierul Italiei, Paolo Gentiloni, s-au declarat favorabili propunerii Germaniei de condiţionare a acordării fondurilor UE de integrarea imigranţilor extracomunitari, avertizând ţările est-europene că trebuie să dea dovadă de solidaritate.

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi premierul Italiei, Paolo Gentiloni, s-au declarat favorabili propunerii Germaniei de condiţionare a acordării fondurilor UE de integrarea imigranţilor extracomunitari, avertizând ţările est-europene că trebuie să dea dovadă de solidaritate.
Liderii ţărilor din Grupul Vişegrad - Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia - s-au exprimat, la reuniunea UE desfăşurată săptămâna trecută la Bruxelles, împotriva impunerii vreunei condiţionalităţi între primirea imigranţilor extracomunitari şi accesarea fondurilor pentru coeziune acordate de Uniunea Europeană.
Ideea, propusă de Germania, a fost susţinută de preşedintele Parlamentului European, politicianul italian Antonio Tajani. "Regulile trebuie respectate de fiecare dată", nu doar când sunt avantajoase. "Aşteptăm ca ţările estice să respecte principiul solidarităţii", a afirmat Antonio Tajani, citat de agenţia ANSA.
"Nu există dubiu că, spre deosebire de bugetul elaborat acum câţiva ani, în prezent prioritatea problemelor imigraţiei trebuie să devină o parte fundamentală a angajamentului financiar al Uniunii Europene", a declarat, la rândul său, Paolo Gentiloni, premierul Italiei.
Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în spaţiul UE. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în noiembrie 2015, Polonia a semnalat că nu va mai primi refugiaţi. Italia şi Grecia sunt primele destinaţii ale imigranţilor extracomunitari care ajung în Uniunea Europeană.
Liderii Germaniei şi Franţei au pledat, la Bruxelles, pentru condiţionarea accesării fondurilor UE de respectarea normelor statului de drept, a standardelor fiscale şi în domeniul muncii, fiind propus şi un buget destinat integrării imigranţilor, spre nemulţumirea ţărilor est-europene. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a propus, la reuniunea informală a Consiliului European desfăşurată la Bruxelles, recompense bugetare pentru statele care au acceptat imigranţi extracomunitari în cadrul sistemului de cote instituit de Comisia Europeană. Ideea a fost respinsă atât de liderii ţărilor central şi est-europene, care manifestă reticenţă faţă de imigranţi, cât şi de aliaţi tradiţionali ai Germaniei, precum Austria şi Luxemburg.
Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, a argumentat că bugetul Uniunii Europene trebuie să fie folosit mai degrabă pentru intensificarea controalelor la frontierele externe decât pentru recompense financiare acordate unor ţări care acceptă extracomunitari. "Solidaritatea înseamnă mult mai mult decât primirea imigranţilor", a subliniat liderul de la Viena. La rândul său, preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a argumentat că fondurile de coeziune de care beneficiază noile state membre UE sunt pentru "îmbunătăţirea convergenţei, nu pentru altceva". Ideea creării unui fond special pentru integrarea imigranţilor a fost criticată şi de premierul statului Luxemburg, Xavier Bettel, care consideră că planul Berlinului riscă să alimenteze populismul. "Dacă impunem condiţionări în domeniul imigraţiei, vom fi sancţionaţi ulterior, nu de guverne, ci de cetăţeni", a avertizat el.
Pe de altă parte, Germania, Suedia şi Olanda vor criterii suplimentare pentru accesarea fondurilor de coeziune, preferând condiţii de genul respectării normelor statului de drept, o idee vehiculată deja de Comisia Europeană. În plus, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, ar vrea un sistem de condiţionare a finanţării UE de respectarea standardelor fiscale şi în domeniul muncii. Liderul de la Paris a cerut "vizibilitate şi claritate" privind politicile asociate bugetului european. "Cred că ar fi un lucru normal să fie sistate fondurile dacă sunt încălcate valorile comune. Dacă fondurile europene sunt utilizate pentru îndepărtarea de principiile statului de drept, atunci este vorba de încălcarea condiţiilor iniţiale pentru admiterea în Uniunea Europeană", a explicat Macron. Amintind că fondurile europene sunt destinate şi convergenţei economice, Macron a subliniat: "Voi respinge un buget european folosit pentru finanţarea divergenţelor, în materie fiscală, în domeniul valorilor comune şi pe piaţa muncii".
Liderii ţărilor central şi est-europene se opun condiţionării accesării fondurilor de coeziune de primirea extracomunitarilor şi de respectarea principiilor statului de drept. Ungaria şi Polonia au fost criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza situaţiei statului de drept.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu