>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Microsoft, decăderea celui mai mare dosar de corupţie din România


Dosarul Microsoft, cel mai mare dosar de corupţie din România, cu un număr record de foşti miniştri vizaţi, a fost finalizat, după cinci ani, fără ca demnitarii să fie judecaţi. Mai mult, au fost cercetaţi, deşi termenul de anchetare a faptelor era expirat încă de acum patru ani.

Dosarul Microsoft a fost preluat în anul 2013 de Mihaiela Iorga Moraru, la puţin timp de la instalarea Laurei Codruţa Kovesi la conducerea DNA, de la un alt procuror, care, potrivit lui Iorga, cel mai probabil intenţiona să dispună neînceperea urmăririi penale.
"Dosarul Microsoft mi-a fost repartizat ulterior datei de 21.05.2013 pentru că a fost la un coleg care, în opinia dânsului, cred că intenţiona să dispună o soluţie de neîncepere a urmăririi penale. Mi-a fost repartizat mie şi l-am resuscitat", a declarat Mihaiela Iorga la B1TV.
Dosarul avea la bază o sesizare a Corpului de Control al premierului, procurorii sesizându-se din oficiu privind alte fapte decât cele sesizate.
Procurorii investigau încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, în condiţii dezavantajoase pentru statul român, existând, la acel moment, indicii privind favorizarea firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.
În 2014, DNA cerea aviz pentru începerea urmăririi penale pentru nouă foşti miniştri: Gabriel Sandu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Adriana Ţicău, Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Valerian Vreme, Mihai Tănăsescu şi Daniel Funeriu.
Dosarul a fost împărţit în mai multe cauze, iar doi dintre cei nouă demnitari, Gabriel Sandu şi Valerian Vreme, au fost trimişi în judecată. Gabriel Sandu a fost condamnat şi încarcerat, iar Vreme este încă judecat.
Şi unii dintre oamenii de afaceri implicaţi în afacerea Microsoft au fost trimişi în judecată, Dinu Pescariu şi Claudiu Florică fiind şi denunţători în o parte din cauze.
Dorin Cocoş, Dumitru Nicolae şi fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan au fost deja condamnaţi.
În februarie 2015, cercetările s-au extins asupra unui alt fost ministru, Elena Udrea, fiind format un nou dosar.
"Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoş Dorin ar fi pretins şi primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, şi vicepreşedinte al unui partid politic, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane, încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale", explica DNA la acel moment.
Cauza în ceea ce o priveşte pe Elena Udrea este încă la DNA.
Cel mai aşteptat deznodământ a fost cel legat de investigaţiile care îi vizau pe foştii miniştri. Prejudiciul era estimat la aproape 67 de milioane de lei, însă în anul 2016, potrivit declaraţiilor Mihaielei Iorga, aceasta a solicitat efectuarea a două expertize care să arate concret care este prejudiciul, măsuri care, potrivit procurorului, nu au fost agreate de conducerea DNA. Iorga a renunţat la dosar, cauza fiind preluată de un alt procuror, George Matei.
Cercetările au continuat, Dan Nica şi Alexandru Athanasiu fiind plasaţi sub control judiciar.
Ulterior, în 2017, magistratul a constatat că Daniel Funeriu nu a comis nicio faptă penală, dispunând clasarea.
Pe 8 ianuarie 2018 s-a decis clasarea şi faţă de Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu şi Şerban Mihăilescu, ca urmare a prescrierii, unele fapte datând din perioada 2000-2004.
În cazul lui Tănăsescu s-a clasat şi luarea de mită şi spălarea de bani din 2003-2004, iar în privinţa lui Mihăilescu s-au şters acuzaţiile şi pentru alte fapte, întrucât nu au existat probe.
Totodată, pentru Dan Nica, Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, care ar fi comis infracţiuni de abuz în serviciu în perioada 2000-2005, acuzaţiile au fost clasate ca urmare a prescrierii.
Astfel, în unele situaţii s-a început urmărirea penală deşi faptele erau prescrise.
La solicitarea Mediafax, procurorii transmis datele la care s-au prescris faptele pentru fiecare dintre cei şase foşti miniştri:
Ecaterina Andronescu - 27.11.2014 - dată începere urmărire penală, faptă comisă la 31.07.2002, prescrisă la data de 31.07.2012;
Şerban Mihăilescu - 27.11.2014 - dată începere urmărire penală, fapte comise la 15.04.2004 şi 03.11.2004, prescrise la 3.11.2014,
Mihai-Nicolae Tănăsescu - 04.12.2015 - dată începere urmărire penală, faptă comisă la 01.04.2004, prescrisă la data de 1.04.2014; 04.12.2015 - dată începere urmărire penală, fapte comise în perioada 2003 – 2004 şi prescrise în decembrie 2014 şi în decembrie 2012,
Dan Nica - 05.12.2016 - dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 şi prescrisă la 21.10.2014,
Athanasiu Alexandru - 18.11.2016 - dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 şi prescrisă la 21.10.2014
Ţicău Silvia Adriana - 22.10.2014 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 şi prescrisă la 21.10.2014.
DNA a explicat, pentru MEDIAFAX, că a fost vorba despre o interpretare diferită a legii, Mihaiela Iorga considerând că termenul se calcula începând cu 2009.
"Cu privire la prescripţie, au existat interpretări diferite referitoare la modul de calcul. Iniţial, a fost calculat termenul de prescripţie de la data efectuării plăţilor (15 aprilie 2009), iar in acest sens s-a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale si apoi s-a efectuat urmărirea penala. Daca s-ar fi calculat termenul de la data încheierii contractului (21.10.2004), aşa cum avea sa reiasă din practica ulterioară a instanţelor, se putea închide dosarul încă din 2014", explică DNA într-un răspuns la o solicitare Mediafax.
"Problema prescripţiei faptelor pe toate contractele vizate a fost discutată la nivel de conducere a instituţiei încă de la momentul formulării cererilor pentru declanşarea procedurilor de solicitare a urmăririi penale. Am participat la două sau trei astfel de întâlniri cu doamna procuror şef (n.r. Codruţa Kovesi) şi domnul procuror şef adjunct Călin Nistor. Toate aceste probleme au fost discutate de la început. Concluzia a fost că momentul consumării infracţiunii a fost semnarea contractului, momentul epuizării infracţiunii a fost ultima emitere a facturii, deci prescripţia intervenea din 2009", a replicat magistratul Mihaiela Iorga.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu