>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

CCR dezbate sesizarea pe legea care oferă superimunitate judecătorilor Curţii Constituţionale


CCR dezbate marţi sesizarea PNL şi USR pe legea care oferă superimunitate judecătorilor CCR, contestatarii afirmând că Parlamentul a încălcat principiul constituţional al înfăpuirii justiţiei şi că judecătorii CCR ar fi percepuţi drept "super-cetăţeni".

„Partidul Naţional Liberal a înregistrat în 23 februarie a.c., sesizarea de neconstituţionalitatea asupra modificărilor aduse Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În principal, considerentele asupra neconstituţionalităţii modificărilor adoptate privesc instituirea unui regim de superimunitate atribuit membrilor Curţii Constituţionale, care se află în afara cadrului constituţional actual”, se arata în comunicatul transmis de Departamentul de comunicare al PNL către MEDIAFAX.
Modificările aduse Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale au fost adoptate cu încălcarea mai multor dispoziţii constituţionale, susţin aleşii PNL şi USR care au sesizat CCR.
„Parlamentul a încălcat principiul constituţional al înfăpuirii justiţiei, instituind o imunitate extinsă, pentru judecătorii Curţii Constituţionale, cu privire la toate faptele penale comise de aceştia, atât înainte de exercitarea mandatului, cât şi în timpul exercitării mandatului, indiferent dacă faptele sunt realizate sau nu în legătură cu exerciţiul mandatului şi indiferent de forma de vinovăţie”, se arată în sesizarea depusă la CCR.Opoziţia afirmă că imunitatea oferită judecătorilor Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru Preşedintele României şi pentru membrii Guvernului.
Legea adoptată de Parlament, deşi face posibilă urmărirea penală şi trimiterea în judecată, respectiv reţinerea, arestarea sau percheziţionarea unui judecător al Curţii Constituţionale, condiţiile legale în care se pot realiza aceste acte procesuale sunt dificil de realizat şi depind pe de o parte, de voinţa exclusivă a unei autorităţi politice, respectiv de Ministerul Justiţiei, iar pe de altă parte de voinţa autorităţii administrativ-jurisdicţionale, plenul Curţii Constituţionale, spun semnatarii sesizării.
„(...) instituirea de către legiuitorul ordinar a unor garanţii procesuale atât de extinse, derogatorii de la dreptul comun în materie, care nu au fost avute în vedere de legiuitorul constituant, riscă să lase fără conţinut însăşi principiul constituţional al înfăptuirii justiţiei, prevăzut în art. 124 alin. (1) şi (2), cu privire la faptele penale comise de judecătorii Curţii Constituţionale”, se arată în sesizarea depusă la CCR.
PNL şi USR susţin că legea adoptată în Parlament conferă în mod nejustificat o atribuţie ministrul justiţiei, membru al unui organ politic, Guvernul, de a cere, la sesizarea Procurorului General, urmărirea penală, reţinerea, arestarea, percheziţionarea sau trimiterea în judecată a judecătorilor Curţii Constituţionale, fapt ce încalcă competenţa constituţională a Ministerului Public, respectiv a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Practic, ministrul justiţiei dobândeşte o atribuţie absolut discreţionară de apreciere cu privire la conţinutul sesizării formulate de Procurorul General, putând să dea curs sau nu respectivei sesizări, în funcţie de aprecierea sa exclusiv subiectivă, fără a fi obligat să aibă în vedere criterii obiective şi transparente”, potrivit sursei citate.
Opoziţia atrage atenţia că judecătorii CCR ar putea fi percepuţi drept „super- cetăţeni” care beneficiază nu numai de o imunitate extinsă pentru faptele penale comise, dar şi de protecţia factorului politic, anume de protecţia Ministrului Justiţiei.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu