>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

COMENTARIU | România şi Republica Moldova - de la romantismul podului de flori la pragmatism de ultimă oră

La câteva ore după proclamarea independenţei Republicii Moldova, în 27 august 1991, România a fost primul stat care recunoştea această decizie şi două zile mai târziu stabilea relaţii diplomatice la nivel de ambasadă.
COMENTARIU | România şi Republica Moldova - de la romantismul podului de flori la pragmatism de ultimă oră
Peste 23 de ani, România devenea şi primul partener comercial al Chişinăului.
În timp, relaţia bilaterală între cele două state unde se vorbeşte aceeaşi limbă a cunoscut un proces de maturizare, influenţat consistent şi de osicilaţiile contextului internaţional. De la perioada "romantică" a "podurilor de flori" între ţările surori, chimia legăturilor s-a modificat spre abordări mai practice, mai puţin influenţate de emoţii colective.
În România anului 2018, stindardul unionist a fost preluat de fostul preşedinte Traian Băsescu, aflat probabil în căutarea unei noi tinereţi şi identităţi politice şi avântul care îl însoţeşte se regăseşte în declaraţiile de unire semnate de peste o sută de localităţi moldovene. Sau în patetismul de ocazie şi de operetă al lui Liviu Dragnea, care vrea "să ne unim", având în cap stereotipul unificării celor două Germanii.În Republica Molodva a anului 2018, actualul preşedinte se uită cu acuitate spre Est, în timp ce guvernul priveşte invers.
Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu a rezumat bine momentul: "Din punctul meu de vedere, declaraţiile privind unirea pe care le-au adoptat mai multe municipalităţi sau conduceri de comune sunt de fapt expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România. Ele nu au valoare juridică, sunt expresia unei dorinţe pe care o înţelegem şi pe care o respectăm. (…) Ele nu au niciun fel de valoare juridică şi nu afectează în niciun fel relaţiile noastre cu Republica Moldova -Vreau să vă asigur că (...) există un respect deosebit şi mulţumiri calde pentru tot ceea ce face România în sprijinirea Republicii Moldova. Există o diferenţă de viziune între preşedintele Dodon, care este mai degrabă preocupat de orientarea Republicii Moldova spre spaţiul estic şi de majoritatea guvernamentală şi de majoritatea parlamentară care susţin ideea drumului european al Republicii Moldova, idee în care România contribuie foarte substanţial".
În spatele "respectului deosebit şi al mulţumirilor calde" se află evident sprijinul şi colaborarea pragmatică.
În ultimii cinci ani, guvernele de la Bucureşti şi Chişinău s-au reunit în trei şedinţe comune. La ultima, care s-a ţinut Piatra Neamţ, premierulde atunci, Sorin Grindeanu spunea: "Credem că e timpul acţiunilor concrete. Trebuie accelerate procesele de reformă şi consolidat pe mai departe parcursul european al Republicii Moldova. România aşteaptă din partea Republicii Moldova consecvenţă şi seriozitate. Doar opţiunea europeană poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate şi stabilitate ale cetăţenilor din Republica Moldova. Suntem pregătiţi să susţinem în continuare Republica Moldova pe acest drum", Ceea ce este grăitor pentru noua abordare.
Semne ale componentei realiste, pământene a relaţiei "româno-române" sunt, de exemplu, legea foarte recentă prin care autorităţile administraţiei publice locale din România pot aproba finanţarea unor proiecte propuse de către autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova sau faptul că Transgaz a câştigat concursul pentru privatizarea companiei Vestmoldtransgaz. Sau ajutorul financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro. Sau viitoarea autostradă Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni (134 km), care va lega România de Republica Moldova. Sau alocarea anuală a 5.000 de burse de studiu în învăţământul pre-universitar, universitar şi post-universitar.
Mult timp, Bucureştiul a afişat faţă de Chişinău superioritatea metropolei faţă de teritoriul "de peste mări" şi, în consecinţă, probabil că şi aşteptările din cealaltă parte au fost oarecum supradimensionate. Însoţite de unele dezamăgiri pe măsură.
Republica Moldova este un stat mic, vizitat de dese turbulenţe interne. Dar este un stat strategic nu doar pentru România, ci şi pentru marii jucatori şi o placă turnantă pentru mari interese de tot felul. Paradoxal, prin aşezare, "slăbiciunea" sa este şi puterea sa.
Îm consecinţă, singura atitudine înţeleaptă este ca România să o trateze ca real partener. Vremea aroganţei de metropolă s-a cam dus.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu