>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

BENEFICII ŞI NECAZURI PENTRU GORJENII AFECTAŢI DE „BRUA“

Proiectul interconectorului BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) este unul strategic, implementat în cadrul Planului de investiții pentru Europa, care va interconecta infrastructura de transport de gaze din Europa de Sud-Est și Europa Centrală și va elimina dependența țărilor din Europa de Sud-Est de un furnizor unic de gaze, concernul rus Gazprom. Proiectul este dezvoltat în contextul necesității diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale ale țărilor europene, creșterii securității în alimentarea cu gaze naturale a României, dar şi a ţărilor de pe traseu, prin acces la noi surse, transportul înspre piețele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspică, asigurării pe direcția Bulgaria a unei capacități de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 miliarde mc/an și dezvoltării unei capacități de transport pe direcția Ungaria de 1,75 miliarde mc/an în faza I și 4,4 miliarde mc/an în faza II. Proiectul european BRUA ar urma să aibă o lungime totală de 1.318 kilometri şi să ofere o interconectare mai bună între ţările aflate de-a lungul rutei sale, să sprijine piaţa energiei permiţând noi legături cu proiecte majore de infrastructură, cum ar fi gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) şi gazoductul Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), alte huburi de gaze din Europa Centrală şi viitoarele instalaţii de producţie offshore în Marea Neagră. TRANSGAZ, compania românească participantă la proiectul BRUA, a primit finanţări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (50 de milioane de euro) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (60 de milioane de euro). Prima fază a proiectului presupune construirea pe teritoriul României a unei conducte de transport de gaze naturale ce va facilita conexiunea dintre conductele existente, de la Podişor până la Recaş, pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş şi constă în construcţia conductei de transport al gazelor naturale pe traseul Podişor-Recaş, în lungime de 479 km, staţie de comprimare gaze Podişor, staţie de comprimare gaze Bibeşti(GORJ), staţie de comprimare gaze Jupa, fiecare staţie fiind echipată cu câte două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul de rezervă) cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze. Gazoductul va traversa judeţele Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, GORJ, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş. Termenul de finalizare a Fazei I a BRUA este, conform calendarului, anul 2019. În Gorj conducta intră pe la Dănciuleşti, îşi continuă traseul pe ruta Hurezani – Jupâneşti spre Târgu Cărbuneşti, după care trece prin Bălăneşti şi Bumbeşti Jiu. Schela este ultima localitate din Gorj traversată de BRUA, de aici conducta străbătând Carpaţii pentru a ajunge spre Ungaria. Gazoductul va străbate 12 localități gorjene Conducta va fi amplasată pe teritoriul următoarelor UAT-uri din județul Gorj: Bumbeşti-Jiu, Târgu Cărbuneşti, Hurezani, Jupâneşti, Scoarţa, Stejari, Turcineşti, Vladimir, Schela, Bălănești, Bărbătești și Dănciulești. Prefectul de Gorj, Ciprian Florescu, a declarat că edilii din cele 12 localităţi trebuie să trateze cu toată seriozitatea proiectul BRUA şi nu trebuie să existe sincope în derularea lucrărilor. „Vreau să tratăm acest proiect cu toată seriozitatea. Este o conductă care vine din Bulgaria şi ajunge în Austria. Va trece prin 12 localităţi din judeţul Gorj. Am convocat primarii, cadastriştii şi pe cei specializaţi în fondul funciar, să fie eliminate toate problemele, să nu ne trezim cu surprize tocmai în judeţul Gorj. Este un obiectiv de maximă importanţă“, a spus Ciprian Florescu, prefectul de Gorj. În opinia prefectului, primarii trebuie să aibă toată deschiderea faţă de proiect şi să colaboreze cu cei care realizează gazoductul. Ciprian Florescu a precizat că nu exclude apariţia unor disfuncţionalităţi, având în vedere că judeţul Gorj nu este pe primul loc nici la retrocedări, nici la exproprieri de utilitate publică. Un exemplu în acest sens este varianta ocolitoare a municipiului Târgu Jiu, blocată într-un punct de unul dintre proprietarii de terenuri nemulţumiţi de cuantumul despăgubirii acordate de stat. „Primarii trebuie să îşi arate toată deschiderea şi o seriozitate maximă. Sunt problemele care sunt la Gorj. Este un judeţ cu probleme de ani buni în privinţa aplicării Legilor fondului funciar, a retrocedărilor. Se scaldă într-o situație nefericită. Lucrurile nu sunt plăcute nici pentru cetăţeni, nici pentru administraţie“, a spus Ciprian Florescu, prefectul de Gorj. Din cele circa 17.000 de proprietăţi pe care le traversează, peste 5.500 sunt din Gorj, la Schela fiind vorba de peste 600 de proprietari afectaţi. Potrivit legislaţiei în vigoare, construcţia unei astfel de conducte necesită dezbatere publică pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. La întâlnirea de la Schela, participanţii şi-au manifestat nemulţumirea că li se oferă preţuri mici pentru a li se lua terenurile. Situaţia seamănă cu cea de la centura ocolitoare a municipiului Târgu Jiu, unde statul oferă preţuri mici, oamenii fiind nevoiţi să deschidă procese civile la instanţă pentru a obţine despăgubiri mai juste. Primarul Aristide Şerbănescu afirmă că localnicii din Schela vor deschide un proces prin care să blocheze lucrările. „Peste 100 de oameni din comună vor să obţină o ordonanţă preşedinţială pentru a bloca lucrările şi apoi vor vedea ce paşi trebuie făcuţi pentru a fi despăgubiţi la o valoare acceptabilă.” a spus Aristide Şerbănescu, primarul din Schela. Edilul din Hurezani, Gheorghe Cârstea, a precizat că pe teritoriul comunei va fi construită o staţie de comprimare a gazelor. Nu se va achita autorizaţie de construire, întrucât este vorba de un proiect al statului român şi nu de unul privat. Primarul Gheorghe Cârstea a precizat că gazoductul va traversa localitatea de la est la vest. La rândul său, primarul din Bălăneşti, Ovidiu Pungan, a spus că primarii au fost convocaţi şi la Bucureşti, gazoductul fiind de interes naţional. Cetăţenii din Bălăneşti au fost informaţi, în proporţie de 90%, în legătură cu investiţia. Cadastrarea va fi gratuită, însă conducta va trece pe teren intravilan şi mixt. Primarul Ovidiu Pungan a precizat că nu se cunoaşte nivelul despăgubirilor, dar că acesta va fi la un nivel mulţumitor pentru localnici. Edilul a spus că a mai purtat discuţii cu şefii TRANSGAZ pentru ca în localitate să fie introdusă o reţea de alimentare cu gaze naturale. „Cetăţenii sunt informaţi în legătură cu acest proiect, în mare parte. Ştim care va fi traseul. Nu se cunoaşte care este nivelul despăgubirilor, dar credem că va fi mulţumitor. Problema pe care o mai avem noi la nivelul localităţii este lipsa unei reţele de gaze naturale, deşi suntem foarte aproape de municipiul Târgu Jiu. Am purtat deja discuţii cu Transgaz şi vedem ce se poate face“, a menţionat Ovidiu Pungan, edilul din Bălăneşti.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              
                                                                                 Marius BECHERETE

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu