>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

CINE SALVEAZĂ CASA LUI BRÂNCUŞI DE LA HOBIŢA?

Primarul comunei Peştişani, Cosmin Pigui a fost – zilele trecute – la Bucureşti, la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionalem unde a discutat cu dl. Alexandru Pugna – Secretar de Stat despre cum se mai poate salva ceea ce a mai rămas din casa în care s-a născut Constantin Brâncuşi. Iată ce a scris pe pagina sa de socializare dl. Pugna, în urma acestei vizite: „Astăzi (n.n.-ieri, sâmbătă) am avut o întâlnire minunată cu Dl Primar Cosmin Pigui din Comuna Peștișani unde se află și satul Hobița, locul nașterii marelui sculptor Constantin Brâncuși. Am discutat foarte mult timp despre cum am putea pune în lumină acest loc extraordinar de important și cum am putea rezolva problema adevăratei case în care s-a născut și unde a copilărit Constantin Brâncuși și în jurul căreia s-au născut atâtea povești și frământări. Am ajuns la cea mai bună soluție ce ar putea exista pentru a rezolva această problemă. Nu o să vă dezvălui cum vom rezolva acest demers, dar am găsit o solutie viabilă. Ca să intelegeti despre ce este vorba o să vă explic aici, ce e cu această casă Brâncuși atât de disputată, folosindu-mă de ceea ce s-a constatat si publicat și în mediul on-line până acum. Dacă voi putea rezolva această problemă, așa cum am reușit să “descâlcesc” problemele Monumentului Marii Uniri de la Alba Iulia, pe care sigur îl vom inaugura la 1 Decembrie 2018 după 25 de ani de așteptări, pot să plec liniștit de la Minister, pentru că s-au rezolvat două probleme capitale pentru Neamul Nostru. Desigur, mai sunt și multe alte realizări, dar acestea două sunt extrem de importante, consider eu. Iată care este “istoria” casei lui Brâncusi pe care simt că o voi vedea pusă din nou la locul ei firesc. Cum vom proceda, deocamdată nu pot spune. Sunt prea multe interese, și mi-e frică de cei ce pun accent pe interesul lor personal în detrimentul celui național, dar împreună cu Primarul din Peștișani simt că vom reuși. Doamne Ajută!. Casa memorială Constantin Brâncuși este un muzeu județean care se află în localitatea sa natală, satul Hobița, din comuna Peștișani, județul Gorj. Este clasificată ca monument istoric, cu cod LMI GJ-IV-m-B-09494, sub denumirea de Casa-Muzeu „Constantin Brâncuși”. Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod. Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților, dar și pentru sate transilvănene. Este monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost restaurată în 1971, la înființarea muzeului. Colecția muzeului cuprinde fotografii, albume, documente, cărți, scrisori care reflectă momente din viața și activitatea lui Constantin Brâncuși. Este prezentat mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Casa memorială este amplasată pe terenul unde s-a născut și a copilărit sculptorul, dar nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuși. Aceasta se află la circa 100 de metri mai jos de casa memorială. La moartea lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885), tatăl sculptorului, conform dreptului cutumiar, casa ar fi trebuit să fie moștenită de fiul său cel mic, Dumitru, însă, în casă rămân soția sa, Maria (1851-1919) și fiica cea mică, Eufrosina (1884-1948), căsătorită cu Gheorghe Brânzan. După moartea mamei sculptorului, moștenitorii, printre care și sculptorul, au făcut împărțirea averii părintești. Pentru aceasta, rudele au pus într-o căciulă bilețele cu toată averea familiei părinților sculptorului, Nicolae și Maria Brâncuși. La tragerea din căciulă, lui Constantin Brâncuși i-a revenit terenul, unde acum se află amplasată casa memorială, iar adevărata casă în care s-a născut sculptorul i-a revenit surorii sale, Frâsina, care și-a luat casa și a mutat-o pe un alt teren la 100 de metri distanță. Istoricul și criticul de artă Vasile Georgescu Paleolog scria următoarele în 1967: “Mai târziu, după moartea lui Nicolae-Radu, când se făcu și împărțeala averii lui, casa nu căzu pe lotul celui care râvnea la el, ci cumpărând-o Fârsina Brânzan, sora lui Brâncuși, de la ceilalți frați, după desfacerea ei bârnă cu bârnă, ușor cu ușor și prag cu prag, a rostuit-o din nou în îmbucăturile ei dintâi, puțin mai la sud, așa cum se întâmplă uneori la țară, la munte, și azi. […] “ În 1967, autoritățile Regiunii Oltenia, din Craiova, pe baza deciziilor unei comisii din care a făcut parte și V. G. Paleolog, au elaborat proiectul de organizare a casei Brâncuși de la Hobița. La 16 februarie 1968 a intrat în vigoare legea reorganizări teritorial-administrative a României, regiunile fiind împărțite în județe, așa că problemele legate de casa Brâncuși au fost transferate județului Gorj. Pentru cinstirea memoriei marelui sculptor Constantin Brâncuși, se va organiza cu sprijinul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, pe locul fostei case natale, o construcție – gospodărie, tipică zonei și în linii generale apropiată ca stil casei Brâncuși, care va cuprinde casa de locuit și dependințele – pivniță, pătul, fîntînă cu cumpănă, împrejmuire etc. – precum și obiectele de interior – constituindu-se ca filială a Muzeului județean Gorj. În acest scop, pînă la 15 iulie 1970, Comitetul județean pentru cultură și artă va depista și achiziționa o casă din satul Hobița, contemporană și apropiată ca stil casei natală a lui Brâncuși, precum și dependințele, care vor fi mutate și reconstruite în curtea casei părintești. Elena Udriște devenită muzeograf și apoi, directoare a Muzeului județean Gorj, a înființat în noiembrie 1971 secția Casa Muzeu Constantin Brâncuși la Hobița. A fost cumpărată casa lui Calistrat Z. Blendea, poreclit Calistroi, și a fost amplasată pe terenul gol ce-i aparținuse sculptorului. În anexa la autorizația nr 333 din 14 mai, emisă de Consiliul Popular Județean Gorj prin Secția Sistematizare Arhitectură și Control, prin care se dispunea „executarea lucrărilor de amenajare a casei memoriale Constantin Brîncuși” din localitatea Hobița, era inserat memoriul justificativ cu următorul conținut: “În vederea amenajării locului unde s-a născut Constantin Brîncuși, sculptor cu renume mondial, în comuna Peștișani, satul său natal Hobița, Comitetul pentru cultură și artă al județului Gorj a achiziționat una casă de lemn de la locuitorul Calistrat Blendea din acest sat. Această casă construită din lemn de stejar cu însușiri arhitectonice specifice regiunii, executată de meșteșugarii iscusiți, cu crestături la stîlpi și uși, care prezintă asemănări foarte apropiate cu casa părintească a marelui artist așa după cum spun băștinași. Casa urmează a se demola, transporta la locul respectiv și reconstrui, păstrându-se în totalitate forma și aspectul ei original.” După Revoluția din 1989, în anul 2002, sculptorul Florin Codre a vrut să cumpere casa adevărată, pe care a vrut să o strămute la București, unde să o restaureze, însă a fost împiedicat atât de autoritățile din Peștișani, cât și de autoritățile județene. Florin Codre a venit la Hobița și l-a convins pe Nicolae Gogoiu, strănepotul lui Brâncuși, să-i vândă bârnele care mai rămăseseră din casa părintească a sculptorului contra sumei de cinci milioane lei și un cal. Autoritățile locale din Peștișani au solicitat în instanță anularea convenției de vânzare-cumpărare incheiate între cei doi și stoparea ridicării materialelor din casa de la Hobița. Cu toate acestea, Florin Codre a venit pe timp de noapte să-și ridice bunurile. El a vrut să fure acoperișul pe care îl dăduse jos de pe casă, pentru a-l putea transporta. În urma acestui gest, lui Codre i s-a întocmit un dosar penal, care s-a finalizat cu neînceperea urmăririi penale. În prezent, casa „adevărată” e în ruină. Acoperișul a fost luat de cei de la Primărie, care l-au depozitat într-o magazie a Grupului școlar Peștișani, ca să nu dispară. Pentru că nu există acte de proprietate și pentru că este clasificată ca monument istoric (cu cod LMI GJ-IV-m-B-09493, sub denumirea de Casa “Constantin Brâncuși”), asupra ei nu se poate interveni decât cu avizul Ministerului Culturii. Ar exista varianta să fie demolată, expertizată și elementele care sunt considerate originale să fie mutate în curtea casei memoriale și prezentate ca elemente din casa părintească a lui Brâncuși. Deoarece casa este declarată monument istoric, ar exista și varianta să fie răscumpărată și să se spună că este adevărata casă a lui Brâncuși. Din cauză că au fost lăsate sub cerut liber, bârnele sunt putrezite și până acum au fost șanse mici să mai fie salvate”. Săptămâna viitoare, Alexandru Pugna va veni la Tg Jiu şi Hobiţa, tocmai pentru a identifica,la faţa locului soluţii pentru salvarea acestui monument istoric. Avem convingerea că, prin implicarea directă a Secretarului de Stat, ajutat, bineînţeles, de primarul Cosmin Pigui, alături de oficialităţile judeţene, măcar în acest ipotetic ceas al „doisprezecelea” va fi salvată această casă. Care poate deveni – de ce nu – chiar un Muzeu Brâncuşi! Situaţia de la Hobiţa i-a fost semnalată domnului Secretar de Stat , în trecut, şi de către colegul nostru, Ionel Cilică Diaconu. Chiar dacă străine interese antiromâneşti, cu voci auzite recent din chiar capitala Franţei, consideră, cu argumente puerile, că un astfel de muzeu nu şi-ar avea locul şi rostul în România. Ba da, stimate voci, un astfel de muzeu va fiinţa la Hobiţa ori Tg Jiu, mai devreme ori mai târziu !!! Spre ciuda şi disperarea celor care îşi vor pierde astfel … obiectul muncii, obiect căpătat tocmai de pe spinarea bietului românaş, taica Costache!!!                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         M.BECHERETE

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu