>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Valentin Lazea, economistul şef al BNR: Stimularea PIB oricum ne dă un comportament cu care nu avem ce căuta în zona euro

Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), a explicat care sunt schimbările necesare pentru ca România să intre în zona euro fără să resimtă decalajele şi care pot fi consecinţele dacă nu va fi suficient de competitivă atunci. Schimbările nu îi vizează doar pe politicieni.
Imaginea articolului Valentin Lazea, economistul şef al BNR: Stimularea PIB oricum ne dă un comportament cu care nu avem ce căuta în zona euro
Valentin Lazea, economistul şef al BNR: Stimularea PIB oricum ne dă un comportament cu care nu avem ce căuta în zona euro
„Din păcate, în România, discuţia despre adoptarea euro nu a depăşit nivelul cel mai primar: cum vom face rotunjirile, câţi bani vom pierde la piaţă, dacă ne vor păcăli comercianţii şi ziua şi anul în care vom intra. Lucrurile sunt mult mai complexe şi necesită un efort de schimbare conştientă din partea întregii societăţi româneşti şi a tuturor grupurilor de interese”, a susţinut Valentin Lazea, economistul şef al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediţia 2018.
Acesta este şi membru al Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro. Conform celor mai recente informaţii, Comisia va prezenta proiectul de trecere la euro în decembrie, iar data de la care România îşi propune să adopte euro este anul 2024. Reprezentantul Băncii centrale a reamintit însă că România nu este obligată să intre în zona euro la o anumită data.
„România este ca o echipă care vrea să participe la Champions League. Dacă se pregăteşte şi are jucători, se duce acolo şi face performanţă. Dacă nu se pregăteşte şi nu face performanţă, nu este vina nici a cluburilor belgiene, germane sau engleze, nici a UEFA. Este vina celui care se duce nepregătit. Nu ne împinge nimeni, acolo, nu ne trage nimeni acolo. Noi vrem să intrăm, dacă vrem, pentru că presupune nişte schimbări de atitudine masive, din partea multora, care schimbări atitudinale înseamnă un mers spre civilizaţie, care este grea – nu se obţine la o cafea sau bătând din palme”, a completat Lazea.
Reprezentantul Băncii centrale a precizat că schimbările cele mai importante produse după adoptarea euro vor fi: folosirea aceluiaşi curs în toate ţările membre şi aceeaşi rată a dobânzii cheie, pe lângă continuarea liberei circulaţii a capitalurilor, care există odată cu aderarea la Uniunea Europeană (UE).
Aşa cum este şi acum pentru ţările din zona euro, la fel, Banca centrală a României nu va mai stabili dobânda cheie şi nu va mai putea interveni asupra cursului, pe lângă faptul că leul nu va mai exista, şi va putea folosi doar restul „instrumentelor” pe care le are la dispoziţie. Astfel, exportatorii nu se vor mai putea folosi de deprecierea leului, pentru a fi competitivi, ci vor trebui să facă investiţiile necesare.
La nivel micro, faptul că politica monetară va fi stabilită la nivelul BCE înseamnă că nu mai pot fi crescute salariile dacă depăşesc productivitatea, lucru care s-a întâmplat în sectorul public, potrivit economistul şef al BNR.
„Soluţia la această «restricţie» (n.red. – de a nu creşte oricum salariile) este că noi putem, faţă de zona euro şi Uniunea Europeană, să creştem mult mai accelerat productivitatea muncii, pentru că încă avem o mare zonă neexploatată ceea ce va duce la o creştere ceva mai mare, dar cu 8-9-10% unitatea şi 6-7% salariile, nu 40%”, a subliniat Lazea. Iar diferenţa dintre creşterea companiilor şi creşterea salarilor o reprezintă creşterea productivităţii.
În tabloul de bord pentru aderarea la euro, creşterea costului unuitar cu forţa de muncă, cel pe care îl au companiile, este limitat la maximum 12% pentru trei ani, iar România îndeplineşte la limită acest crieriu, fiind la 11,9%, a reamintit economistul şef al BNR.
„Suntem aproape să depăşim acest criteriu. Dar, dacă ne uităm la ultimii opt ani, în 2009-2017, constatăm următoarea situaţie paradoxală: salariul real cumulat, din perspectiva angajatului, a crescut cu 45%, productivitatea muncii a crescut cumulat cu 27%, dar costul unitar al forţei de muncă a crescut cu 14%”, a adăugat Lazea.
Reprezentantul Băncii centrale a subliniat că această discrepanţă a fost posibilă prin faptul că taxarea asupra muncii a scăzut foarte mult – angajatorul a plătit mai multe salarii, dar mai puţine contribuţii şi impozite pe salarii.
„Prin aceasta, Guvernul a împuşcat trei iepuri dintr-un singur foc. Da, dar toate acestea s-au făcut pe spinarea devalizării bugetului. Fiscal vorbind, bugetul este un caşcaval în găurile sunt mai mari decât brânza. Va începe să doară cât mai curând. Nu poţi să vrei să intri în Europa cu venituri fiscale de 26% din PIB şi venituri bugetare totale de 29% din PIB, dacă vrei să fii în aceeaşi zonă cu ceilalţi. Din 2015, de când a făcut Ponta reforma Codului fiscal, toate problemele din România s-au rezolvat prin devalizarea bugetului. Asta după ce, până în 2015, bugetul arătat rezonabil”, a explicat Lazea.
Cu toate acestea, economistul şef al BNR a precizat că nu trebuie aruncat cu noroi numai în clasa politică, pentru că aceasta răspunde unor stimulente şi unor semnale care vin dinspre societate.
„Dacă societatea cere doar două lucruri (n.red. - salarii şi scăderi de taxe), cele două lucruri i se vor da. Dacă societatea cere ceea ce ar trebui să ceară şi nu o face, atunci să nu mai avem pretenţii nici de la clasa politică. Că elitele unei ţări ar trebui să dea exemplu şi să-i tragă pe oameni de mânecă şi să le arate ce să ceară, vorbim chestii ştiinţifico-fantastice. Microcosmosul politic reflectă macrocosmosul societal, care vrea salarii şi scăderi de taxe. Ar trebui ca partidele politice să nu atace în mod populist politicile de reformă care pot duce la dezvoltare. (...) Dezvoltarea economică sustenabilă a României, înainte şi după aderarea la zona euro, presupune: acordul sindicatelor pentru creşteri salariale mai mici decât productivitatea muncii, acordul patronatelor pentru un nivel al dezvoltării care să permită colectarea unor venituri bugetare de cel puţin 35% din PIB, nu de 30%, cât avem acum, acordul partidelor politice de a pune în centrul politicilor economice două priortităţi: stabilitatea macro şi reformele structurale”, a subliniat Lazea.
Economistul şef al BNR a insistat că fiecare sector, chiar dacă este prioritar, precum educaţia sau sănătatea, nu poate beneficia de mai mulţi bani decât în prezent, pentru că acei bani nu există, nu sunt venituri la buget. „Suntem oameni serioşi? Când cerem lucruri ca în Europa, dar nu contribuim decât în proporţie de două treimi? Fiecare dintre noi cerere tortul întreg, dar vine cu două treimi din zahăr, cu două treimi din frişcă şi cu două treimi din aluat?”, a mai comparat Lazea.
Astfel, economistul şef al BNR susţine că, pentru a creşte veniturile la buget, este nevoie de un impozit pe proprietate mai ridicat, impozite locale mai ridicate, impunerea unor impozite pentru ecologie (de la reciclare la colectare) şi modernizarea ANAF, precum şi globalizarea veniturilor. „Când vrei să te faci asemănător unei zone, nu trebuie să îi iei obiceiurile ei? (...) În societate, nu există conştientizarea a ceea ce ar trebui să se facă şi ce ar trebui să ceară”, a punctat Lazea.
Toate problemele acestea sunt cauzate de faptul că toată lumea din această ţară doreşte să crească cât mai repede PIB, pentru a converge cât mai repede la PIB pe cap de locuitor, potrivit economistului şef de la BNR.
„Este cât se poate de justificată această dorinţă. Problema este că această dorinţă se vrea a fi atinsă cu orice mijloace: să fie cărbuni, paie, lemne, orice. Pentru un neeconomist este chiar mai mult decât justificată această dorinţă şi nu trebuie să o desconsiderăm. Problema este că, mergând pe această linie, de stimulare oricât şi oricum a creşterii, creăm dezechilibre care nu numai că ne îndepărtează de momentul intrării în zona euro, dar ne şi dau un stil de comportament cu care nu avem ce căuta în zona euro. Cu acest stil comportament niciodată nu avem ce să căutăm în zona euro, când creşterea se obţine prin orice mijloace, sistemul grecesc”, a mai susţinut Lazea.
Cu toate acestea, reprezentantul Băncii centrale a susţinut că poate fi păstrat ritmul înalt de creştere al PIB, cu tot cu stimulii fiscali. „Se poate cu respectarea anumitor condiţii economice şi politice. Condiţiile economice sunt respectarea cu stricteţe a echilibrelor macroeconomice – a reformelor de la Maastricht, a celor 14 criterii din tabloul de bord şi MTO, deficit structural de 1% din PIB – şi reformelor structurale”, a mai spus Lazea.
De asemenea, economistul şef al BNR apreciază că, cel mai probabil, oficialii europeni nu îşi vor da acordul pentru a intra în zona euro nici o ţară ca România, care creşte „nedisciplinat” şi poate ajunge la 75% convergenţă a PIB pe cap de locuitor, nici una precum Bulgaria, care a fost disciplinată fiscal, dar al cărui PIB pe cap de locuitor a ajuns să fie 55% din media UE.
În plus, românii trebuie să-şi reducă aşteptările inflaţioniste, de la cele interne ridicat la cele reduse din zona euro, potrivit reprezentantului Băncii centrale. Altfel, vor risca să se împrumute prea mult, în condiţiile în care rata creditelor se menţine redusă.
Economistul şef al BNR a precizat că, pentru a fi competitivă în zona euro, reformele structurale necesare pentru România se referă la potenţarea tuturor factorilor care intră în componenţa PIB potenţial: capital, forţă de muncă şi productivitate.
Mai exact, în ceea ce priveşte capitalul este nevoie de: absorbţia mai bună a fondurilor europene; atragerea Investiţiilor Străine Directe; atragerea transferurilor de la muncitorii români din străinătate; creşterea Bursei de Valori Bucureşti. Pentru a stimula forţa de muncă, este nevoie de: reforma în domeniul sănătăţii; stimularea natalităţii; atragerea Diasporei şi, selectiv, a specialiştilor străini; permiterea lucrului după împlinirea vârstei de pensionare. În plus, pentru a creşte productivitatea este nevoie de: reforma educaţiei, infrastructură, cercetare-dezvoltare; IT; agricultură; eficienţă energetică; debirocratizare. Pentru implementarea acestor măsuri este nevoie de un buget de 18 miliarde de euro.
„Toate măsurile acestea le-am pus într-un program la solicitarea Guvernului Cioloş, că Cioloş le-a băgat în sertar şi n-a făcut nimic cu ele... este mai puţin important. Am scris, în preambul că: pentru a avea cele 18 miliarde de euro, aproape 9% din PIB, nu puteţi nici să creşteţi salariile cu 40%, nici să creşteţi pensiile supraunitar faţă de salarii, adică altfel decât scria în vechea lege a pensiilor, şi nu puteţi nici să mai reduceţi taxele. Ghiciţi pe ce s-a dus lupta politică în 2016 şi până astăzi? Pe salarii crescute orişicât, pe pensii crescute mai repede decât salarii şi pe taxe. Ce înseamnă stat mai mare sau mai mic? Dacă ai 10% din PIB, le dai pentru ce trebuie sau pentru ce cere poporul? Aceasta este întrebarea. Dacă nimeni n-o pune, n-avem decât să ne mai întâlnim de zece ori şi tot...”, a concluzionat Lazea.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu