>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Iordache anunţă până la ce dată va fi adoptat de Parlament Codul de Procedură Penală

Preşedintele Comisiei privind Legile Justiţiei, Florin Iordache, a anunţat că raportul Comisiei privind modificarea Codului de Procedură Penală va fi votat săptămâna viitoare de către Senat, urmând ca peste două săptămâni să fie adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional pentru proiectul de lege.
Imaginea articolului Iordache anunţă până la ce dată va fi adoptat de Parlament Codul de Procedură Penală

În şedinţa de marţi, Comisia specială a modificat Codul de procedură penală, reexaminarea venind în urma deciziei CCR. Membrii forului legislativ au adoptat raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege, cu 10 voturi "pentru" şi cinci "împotrivă". Parlamentarii au decis eliminarea din Codul de Procedură Penală a sintagmei „probe şi indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.
„Din punctul de vedere al majorităţii, am operat toate acele modificări pe care CCR le-a făcut, fie că discutăm de eliminarea în cazul articolelor pe care le-am făcut a textelor care au fost declarate neconstituţionale, fie că discutăm de o reformulare în cazul articolelor asupra cărora CCR a stabilit că trebuie puse în concordanţă cu alte legi sau trebuiesc puse în concordanţă cu alte decizii ale CCR. Una peste alta. Acest raport al Cmisiei noastre va ajunge în plenul Senatului săptămâna viitoare, iar peste două săptămâni va fi rediscutat în comisie pentru a primi votul final şi în Camera Deputaţilor. 
În acelaşi timp aşteptăm şi motivarea de la CCR cât mai curând posibil la Codul Penal pentru că noi ne-am propus până plecăm în vacanţa de iarnă să fie adoptat şi Codul Penal în concordanţă şi cu ultima decizie a CCR. Cred că prin eliminarea tutuor articolelor neconstituţionale, a punerii în acord a tuturor deciziilor Curţii, pentru că, până la urmă şi în Codul Penal şi în Codul de Procedură Penală sunt foarte multe articole asupra cărora de-a lungul timpului Curtea a constatat fie că sunt în integralitate neconstituţionale, fie că sunt neconstituţionale în parte, acestea trebuie puse în conconrdanţă astfle încât să nu mai evem o practică neunitară în instanţă, să nu mai avem oameni într-o instanţă eliberaţi şi în altă instanţă condamnaţi şi până la umră ne dorim o legislaţie mai bună”, a declarat Florin Iordache, la finalul şedinţei de marţi a Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei.
Întrebat ce se va întâmpla cu probele obţinute în timpul percheziţiilor, deputatul PSD a răspuns: „Tocmai am modificat şi acel articol 171. Am demonstrat că în timpul unei percheziţii se găsesc şi alte probe fără îndoială pot fi folosite. am adus în discuţie şi alte articole care sunt. Cu toţii ne dorim în niciun caz să îngreunăm ancheta Parchetului şi ne-am dorit cu toţii şi putere şi opoziţie, că au fost şi amendamente de la opoziţie acceptate, dar ne-am dorit cu toţii nişte prevederi mai clare astfkle încât să nu mai fie oameni nevinovaţi în instanţă pe nişte prevederi neclare”.
Comisia specială privind legile justiţiei au avut marţi pe ordinea de zi legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară ca urmare a cererii de rexaminare ca a Deciziei CCR nr. 633/2018.
Astfel, membrii Comisiei privind legile justiţiei au eliminat sintagma „probe şi indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale care a fost introdusă în Parlament şi asupra căreia s-a pronunţat CCR.
„Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârşit fapta şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”, prevede amendamentul votat, marţi, de membrii comisiei.
Parlamentul a adoptat, iniţial, la propunerea Ministerului Justiţiei, introducerea sintagmei „probe şi indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.
„Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia” prevede forma amandamentului adoptat de Parlament.
În forma în vigoare a legii, formularea este „presupunere rezonabilă” privind condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.
„Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia.”, prevede textul legii în vigoare.
De asemenea, membrii comisiei de specialitate au votat pentru revenirea la forma în vigoare cu privire la actele încheiate de unele organe de constatare.
Dacă în forma adoptată de Parlament amendamentul Ministerul Justiţiei, preluat de PSD şi ALDE, prevedea că „ori de câte ori există probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate”, comisia parlamentară specială a decis să fie reluată forma în vigoare a legii.
Textul care este în vigoare prevede că: „Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate”.
CCR a publicat, pe 28 noiembrie, motivarea deciziei referitoare la modificările aduse Codului de Procedură Penală. În motivare există şi două opinii separate, formulate de judecătorii Daniel Morar şi Livia Stanciu.
Curtea Constituţională a constatat că un număr de 64 de dispoziţii din legea de modificare a Codului de Procedură Penală sunt neconstituţionale, în timp ce 31 de dispoziţii pentru care s-au ridicat obiecţii sunt constituţionale. Judecătorii CCR s-au pronunţat, pe 12 octombrie, pe trei obiecţii de neconstituţionalitate a legii de modificare a Codului de Procedură penală, obiecţii formulate de ÎCCJ, PNL-USR şi Preşedintele României. Curtea a dispus conexarea celor trei sesizări.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu