>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

PATRES: România face un pas înapoi în materie de energie regenerabilă

România face un pas înapoi în materie de energie regenerabilă, urmând să se prezinte în faţa Comisiei Europene cu o ţintă, asumată în proiectul de Strategie Energetică, de doar 27,9% la orizontul anului 2030, mult sub nivelul de 32% stabilit pentru întreaga Uniune Europeană.
Imaginea articolului PATRES: România face un pas înapoi în materie de energie regenerabilă

PATRES - Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România spune că, în baza Strategiei pe termen lung de decarbonare a economiei UE până în 2050, Europa va trebui să renunţe complet la combustibili fosili în generarea de energie şi să se bazeze, în proporţie de 80%, pe E-SRE.
În proiectul de Strategie Energetică a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050 şi Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), elaborate de Ministerul Energiei, nu se acordă importanţa şi atenţia cuvenită unui sector care are un rol tot mai important, mai ales în contextul în care Europa acţionează pentru reducerea dependenţei de combustibilii fosili. 
Organizaţia patronală, ce reprezintă interesele a 102 producători de energie din surse regenerabile, cu putere instalată totală de aproximativ 1200 MW şi investiţii în sectorul energetic de aproximativ 1,8 miliarde de euro spune că România ar trebui să ţintească o cotă de cel putin 35%, având în vedere abundenţa resursei regenerabile pe teritoriul ţării noastre. De notat şi faptul, că în acest moment, în centralele noi, energia regenerabilă este mai ieftină faţă de energia din surse clasice, poluante.
PATRES a atenţionat autorităţile că proiectele şi capacităţile de energie regenerabilă propuse în proiectul de Strategie Energetică vor asigura atingerea de către România, în anul 2030, a unei cote de energie regenerabilă de circa 26-27%, mult sub nivelul de 32% stabilit pentru întreaga Uniune Europeana. Constatăm însă, cu dezamăgire, că nu s-a luat nicio măsură de remediere a situaţiei, în baza observaţiilor şi recomandărilor transmise, şi procentul avansat de noi se confirmă în Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), aflat în prezent în dezbatere publică.
În contextul dat, Comisia Europeană va recomanda României, cel mai probabil, revizuirea Strategiei Energetice şi a PNIESC în aşa fel încât să se obţină o cotă de cel puţin 32% sau un procent mai mare. Ca ţară membră a UE, trebuie să ne achităm de obligaţiile comune, lucru pe care guvernanţii noştri îl ştiu prea bine. „Ne punem, totuşi, întrebarea: De ce energia regenerabilă nu este o prioritate pentru România, aşa cum este pentru toate ţările UE?”, spune patronatul.
Comisia Europeană a publicat, pe 28 noiembrie, Strategia pe termen lung de decarbonare a economiei UE, o viziune strategică pentru o economie prosperă, modernă, competitivă şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 – “O planetă curată pentru toţi”. Obiectivul prioritar este decarbonarea completă a sectorului de producţie energie electrică şi România, ţară europeană, trebuie să se conformeze.
Astfel, până în 2050, Europa va trebui să renunţe complet la combustibili fosili în generarea de energie şi să se bazeze, în proporţie de 80% pe E-SRE.
Atragem atenţia că România şi-a luat angajamentul, prin Acordul de la Paris, să menţină creşterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale şi să continue eforturile de a o limita la 1,5°C prin reducerea emisiilor de carbon. În aceste zile, la cea mai importantă Conferinţa ONU privind schimbările climatice, COP 24 de la Katowice, se stabilesc regulile pentru implementarea obiectivelor Acordului de la Paris.
În timp ce ţările europene iau măsuri prin care renunţă la cărbune, noi subvenţionăm, din nou, producătorii de cărbune. În aceeaşi zi în care CE a prezentat Strategia de decarbonare completă a economiei UE, Parlamentul României a decis să excepteze Complexul Energetic Oltenia de la plata certificatelor verzi pentru consumul de energie electrică utilizat la extracţia, prepararea şi manipularea cărbunelui. Ca sprijinul să devină efectiv, Ministerul Energiei va trebui să notifice Comisiei Europene noua reglementare a legii, iar Consiliul Concurenţei să stabilească dacă este sau nu ajutor de stat.
PATRES va sesiza, la rândul său, Comisia Europeană cu privire la această situaţie.
Organizaţia spune că a pledat de fiecare dată pentru un mix energetic echilibrat. România are nevoie de cărbune în următorii ani. Însă, ca orice ţară europeană, trebuie să îndeplinească obiectivele stabilite la nivel energetic, respectiv: decarbonizarea, descentralizarea şi digitalizarea. Şi să ia măsuri în consecinţă. În loc de “proiectele măreţe“ care fac obiectul Strategiei Energetice a României 2018-2030 cu perspectiva anului 2050, ne-am fi aşteptat să vedem un calendar al reducerii dependenţei de tehnologii poluante şi o tranziţie bine gândită, justă, care să aibă în centru energia regenerabilă.
Tranziţia justă este un model economic de dezvoltare ce constă în politici publice elaborate de jos în sus, menite să creeze condiţiile necesare pentru venituri corecte şi o viaţă decentă pentru toţi lucrătorii şi comunităţile afectate de reducerea activităţii industriale şi de măsurile de reducere a poluării. Din punctul nostru de vedere, Proiectul privind Strategia Energetică a României 2018-2030 cu perspectiva anului 2050, trebuia elaborat având punct de pornire definiţia mai sus amintită, începând de la înţelegerea conceptului şi până la exemple de succes cu consultarea patronatelor de profil, sindicatelor, băncilor finanţatoare, autorităţilor locale, mediului de afaceri.
PATRES s-a adresat Ministerului Energiei cu propuneri/recomandări, dintre care: stabilirea şi îndeplinirea unei ţinte pentru energia regenerabilă în Romania de minim 35% până în anul 2030, în contextul în care se propune decarbonarea completă a economiei UE şi peste 80% surse regenerabile în anul 2050; eliminarea graduală a centralelor pe cărbune din mixtul energetic până în 2030, max. 2035, iar tranziţia de la cărbune la regenerabil să se poate facă cu centrale electrice cu materie primă pe gaz, mai ales având în vedere resursele din Marea Neagra şi gradul mare de flexibilitate al acestora; promovarea soluţiilor de stocare pentru echilibrare şi reducerea consumului.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu