>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

RETROSPECTIVĂ 2018: Cu ce a rămas România după anul Centenar. Ce planuri măreţe au avut autorităţile şi în ce măsură le-au realizat

România are, după Centenar, mai multe statui, dar şi credite pentru reabilitări de monumente. Nu s-au găsit, însă, fonduri, pentru casa lui Brâncuşi, care s-a prăbuşit. După 100 de ani de Românie, rămâne Declaraţia de Unire cu Rep. Moldova, semnată într-o comună din Bistriţa-Năsăud.
Imaginea articolului RETROSPECTIVĂ 2018: Cu ce a rămas România după anul Centenar. Ce planuri măreţe au avut autorităţile şi în ce măsură le-au realizat
RETROSPECTIVĂ 2018: Cu ce a rămas România,după anul Centenar. Ce planuri măreţe au avut autorităţile şi în ce măsură le-au realizat
Arad
Centenarul a fost sărbătorit în oraşul Arad prin inaugurarea unei lucrări de artă tridimensională, la începutul lunii decembrie. Grupul statuar intitulat “Arad - 1918” a fost realizat de Primăria Arad după ce monumentul promis de către Guvern încă din anul 2012 nu a fost montat la marcarea a 100 de ani de la Marea Unire, în ciuda declaraţiilor făcute de fostul ministru al Culturii.
Povestea Monumentului Marii Uniri, ce trebuia amplasat în oraşul Arad, a început în anul 2007. Atunci, sculptorul braşovean Florin Codre a câştigat concursul organizat de Ministerul Culturii în vederea realizării lucrării de artă ce urma să fie montată în centrul Aradului. Monumentul ar fi trebuit să fie dezvelit în data de 1 decembrie 2012, însă lucrarea nu a fost adusă la timp de sculptor.
Imediat, Ministerul Culturii l-a dat în judecată pe sculptor, iar în anul 2015, Florin Codre a pierdut procesul, fiind obligat să transporte pe propria cheltuială şi să amplaseze la Arad Monumentul Marii Uniri. În anul 2016, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât că decizia este una definitivă. Cu toate acestea, sculptorul nu s-a conformat, invocând o serie de motive.
În toamna acestui an, fostul ministru al Culturii, actorul George Ivaşcu, declara că Monumentul Marii Uniri ar urma să fie amplasat până cel târziu în data de 25 noiembrie în centrul oraşului Arad. Locaţia a fost aleasă ca fiind în imediata apropiere a sediului Consiliului Judeţean Arad, în zona Pădurice, unde urma să fie realizat un parc al Unirii.
Realizând că sunt şanse mici ca lucrarea artistică să fie adusă la Arad într-un termen atât de scurt, primarul oraşului, Gheoghe Falcă, a luat decizia ca municipalitatea să realizeze propriul monument al Unirii. Astfel, în data de 3 decembrie, a fost inaugurat grupul statuar “Arad - 1918”, care a fost inaugurat în scuarul din proximitatea fostului cinematograf Dacia. Monumentul a fost realizat de către un grup de elevi, coordonat de profesori. Lucrarea de artă este una interactivă, prin care trecătorii pot pătrunde, refăcând simbolic traseul Unirii.

Caraş-Severin
Locuitorii oraşului Reşiţa, din judeţul Caraş-Severin, au marcat Centenarul Marii Uniri într-un mod inedit. Astfel, cetăţenii au fost încurajaţi de reprezentanţii primăriei să trimită mesaje în viitor, în cadrul unui proiect care s-a desfăşurat în perioada 19 – 30 noiembrie. Scrisorile strânse de la oameni au fost îngropate într-o “capsulă a timpului”, în data de 1 decembrie, în centrul oraşului Reşiţa, cu ocazia manifestărilor organizate de Centenar, urmând a fi deschisă peste o sută de ani.
Concret, locuitorii din Reşiţa au fost provocaţi de către reprezentanţii primăriei să transmită printr-o scrisoare de câteva rânduri un gând, o trăire, un sentiment, un sfat, o realizare, o dezamăgire, un plan de viitor, o viziune asupra României şi a oraşului. Scrisorile au putut fi depuse într-o urnă amplasată în holul Primăriei Reşiţa. “Capsula timpului”, în care se află scrisorile, urmează să fie deschisă la aniversarea a 200 de ani de România, în 1 decembrie 2118.
“Te salut urmaş al Reşiţei, ceva ne leagă pe mine şi pe tine peste secole, iar timpul nu face decât să ne confirme acest lucru, apartenenţa mea şi a ta la acest neam românesc milenar. Când citeşti această scrisoare, la 200 de ani de la Marea Unire şi la 100 de ani de la acest moment în care eu îţi scriu, nu vreau să-ţi vorbesc despre luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, lecţia de istorie este dator s-o descopere şi s-o respecte peste secole orice român fără a-i fi impusă cu forţa, se numeşte dragoste de neam şi de trecutul acestuia. Iar cei care s-au jertfit acum 200 de ani merită respectul tău, aşa cum am încercat şi noi să-l arătăm într-o zi de 1 decembrie 2018. (…) Reşiţa mea este acum Reşiţa ta. Viziunea mea a fost despre renaşterea acestui oraş. Asta am încercat şi sper ca acum, în 2118, tu să reuşeşti să mişti lucrurile mult mai uşor”, a scris Ioan Popa, primarul oraşului Reşiţa, în mesajul pus în “capsula timpului”, adresat viitorului edil al oraşului din anul 2118.
În total, peste 100 de reşiţeni au depus scrisori adresate generaţiilor viitoare.
Cluj
Cluj-Napoca rămâne, după Centenar, cu trei statui din bronz ale unor înalte feţe bisericeşti – ortodoxe şi greco-catolice, inaugurate înaintea Zilei Naţionale, şi un bust al regelui Decebal. Primele două statui, ale mitropolitului Bartolomeu Anania, respectiv al episcopului Nicolae Ivan, au fost amplasate în faţa Catedralei Mitropolitane Ortodoxe din Cluj-Napoca, iar cea de-a treia, a cardinalului Iuliu Hossu, pe Bulevardul Eroilor, vizavi de Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Faţă”.
Statuile mitropolitului Bartolomeu şi episcopului Ivan au o înălţime de 2,80 metri, fiind realizate de două cadre didactice de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) Cluj-Napoca, Alexandru Păsat şi Septimiu Jugrestan, iar cea a cardinalului Iuliu Hossu măsoară 2,60 metri şi este opera sculptorului Ilarion Voinea.
Mitropolitul Bartolomeu Anania, cel care a reîntemeiat Mitropolia Clujului după 1990, a fost un om de cultură care a lucrat 10 ani la diortosirea Bibliei, iar episcopul Nicolae Ivan a fost cel care a pus bazele Catedralei Mitropolitane Ortodoxe Cluj-Napoca.
Costurile de realizare a celor trei statui s-au ridicat la 270.000 de euro, fiind suportate de Primăria Cluj-Napoca.
De asemenea, în anul Centenar, în incinta Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” a fost dezvelit bustul regelui dac Decebal, în cadrul expoziţiei „România 100. Simboluri identitare. Portrete de daci şi romani”. Bustul a fost realizat din piatră de către sculptorul Ioan Bolocan.
Pe lângă statui, la Cluj-Napoca au mai avut loc pe parcursul anului diverse expoziţii, conferinţe şi lansări de carte având ca tematică Unirea de la Alba Iulia din 1918, dar autorităţile au susţinut că statuile sunt cele care vor dăinui peste ani şi vor aminti urmaşilor despre acest an important pentru România, cel în care s-a sărbătorit Centenarul.
Suceava
Evenimentele dedicate Centenarului au început, la Suceava, pe 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, care a fost sărbătorită cu mai mare fast de autorităţile locale decât ziua de 1 Decembrie.
Peste 450.000 de lei au cheltuit autorităţile pentru manifestări dedicate împlinirii a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara. Au fost spectacole, cu invitaţi din toate regiunile istorice ale României, transmisii live, spectacole de laser şi lumini şi focuri de artificii. Primăria Suceava a desemnat 28 de personalităţi drept „Ceţăţeni ai Centenarului”, pe care i-a premiat pe 28 noiembrie, cel mai tânăr premiant având 16 ani, iar cel mai vârstinc 101.
În anul Centenar, judeţul Suceava a fost campion la numărul de proiecte depuse pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri: 135 de proiecte depuse de 55 de primării şi de Consiliul Judeţean. Autorităţile au cerut bani pentru reabilitarea sau realizare a peste 40 de monumente, dar şi pentru investiţii în turism şi infrastructură. Sumele primite de la Ministerul Culturii au ajuns abia pentru câteva reabilitări de monumente, Primăria Suceava, de exemplu, fiind nevoită să acceseze un credit pentru reabilitarea celui mai impunător monument din oraş - monumentului ecvestru „Ştefan cel Mare”.
Consiliul Judeţean Suceava şi primăriile din judeţ au cerut bani pentru reabilitari de drumuri, amenajare de centuri ocolitoare, deschidere de noi puncte vamale, printre cele mai neobişnuite proiecte numărându-se extinderea ambulatoriului Spitalul de Urgenţă, a terminalului 2 al aeroportului, achiziţia de utilaje necesare intervenţiilor în situaţii de urgenţă şi calamităţi, dar şi pentru cadastrarea judeţului, alimentarea cu gaz metan a municipiului Vatra Dornei.
În luna augusta anului Centenar, coroana reconstituită a lui Ştefan cel Mare a fost expusă permanent, în muzeul Mănăstirii Putna forma, proporţiile şi materialele folosite fiind alese conform reprezentărilor originale. Coroana poate fi admirată de pelirinii care ajung în Nordul Moldovei.
Botoşani
La Botoşani, pregătirile pentru Centenar au fost lăsate pe ultima sută de metri. Nu au fost solicitări deosebite de alocări de fonduri prin Programul Centenar, majoritatea investiţiilor vizând reabilitări de monumente.
Cu două zile înainte de 1 Decembrie, Consiliul Local Botoşani şi-a amintit că urmează cea mai importantă sărbătoare şi a alocat o sumă de 50.000 de lei pentru cumpărarea unui mash tricolor de mari dimensiuni, a unor cărţi dedicate Unirii, dar şi pentru un tablou reprezentând Hora Triumfală a autorului Relenschi Daniel Andrei, dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri.
Remarcabilă a fost o comună din judeţul Botoşni, care a marcat Centenarul Marii Uniri într-un mod inedit. Primăria a cupărat 1.800 de drapele pentru localnicii din Vârfu Câmpului pentru a întări patriotismul localnicilor care au cerut de mai bine de un an drapele pentru a le arbora la porţi. Cu trei săptămâni înainte de 1 decembrie, cele şase sate din comuna Vârfu Câmpului s-au umplut de drapele şi nu a existat nicio gospodărie care să nu aibă drapel naţional. Băncile din comună au fost vopsite şi ele în roşu, galben şi albastru, iar maşinile localnicilor au fost decorate cu steaguri în miniatură.
Bistriţa-Năsăud
În Bistriţa-Năsăud, Centenarul Marii Uniri a fost sărbătorit cu o paradă militară spectaculoasă, cu show aviatic, demostraţii de luptă şi salturi ale paraşutiştilor militari, cu drapelul inscripţionat „România 100”. MIG-uri care au survolat zona în timpul paradei militare, Ghepard-ul (sistem de artilerie antiaerian blindat) care a tras cu armament de manevră după elicoptere au putut fi văzute în Prundu Bîrgăului, exerciţiile militare având loc în zona stadionului, departe de case.
La rândul ei, comuna Parva din Bistriţa-Năsăud a fost prima localitate din România care a semnat „Declaraţia de Unire” cu Republica Moldova, ca răspuns după ce 34 de localităţi din Republica Moldova au votat anul acesta în consiliile locale unirea cu România.
Înainte de 1 Decembrie, autorităţile din Bistriţa-Năsăud şi Maramureş au inaugurat Drumul Unirii, care traversează Valea Ţibleşului şi leagă cele două judeţe, un drum dorit de zeci de ani de localnicii din zonă. Drumul are 45 de kilometri şi a costat 52 de milioane de lei.
Uitat de autorităţi timp de un sfert de secol, cardinalul Iuliu Hossu, cel care a citit Rezoluţia Marii Adunări din 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia are, din Anul Centenarului, nu mai puţin de trei busturi şi statui din bronz. Acest lucru s-a întâmplat după ce zeci de ani artizanul Marii Uniri, originar din comuna Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud a fost ignorat de autorităţi şi nu exista nici măcar o plăcuţă comemorativă în satul în care s-a născut.
De asemenea, de Centenar autorităţile locale şi judeţene au decis să „îmbrace” oraşul de sărbătoare şi cele mai importante clădiri din municipiul Bistriţa au fost decorate cu steaguri de mari dimensiuni şi cu bannere cu România 100. Palatul Administrativ a fost împodobit cu un mash tricolor care a acoperit aproape în totalitate faţada, iar balconul de la Turnul Bisericii Evanghelice, cel mai înalt din Transilvania, a fost îmbrăcat în tricolor.
Primăria Bistriţa a alocat 2,7 milioane de lei pt. realizarea unui grup statuar dedicat Centenarului şi care ar fi trebuit montat până pe 1 Decembrie în Piaţa Unirii din Bistriţa. Acesta ar fi trebuit să pună în valoare delegaţii care a plecat de la Bistriţa la Alba Iulia în urmă cu 100 de ani, dar comisia care a analizat operele artiştilor intraţi în concurs a votat o operă extrem de asemănătoare cu Coloana Infinitului a lui Brâncuşi. Opera declarată câştigătoare nu a fost deloc pe placul consilierilor municipali din Bistriţa, aşa că proiectul nu a mai fost realizat.
Teleorman
În Teleorman, Centenarul n-a avut parte de o celebrare deosebită, fiind un dezinteres atât din partea autorităţilor, cât şi a populaţiei, prea puţin preocupată să marcheze simbolic momente importante din istorie.
Cimitirul Eroilor din Alexandria, simbolul gloriei trecute a luptei pentru ţară, a arătat, în acest an, exact ca după război: steaguri rupte, porţi ieşite din balamale, cruci mâncate de timp. În Cimitirul Eroilor din Alexandria îşi dorm nemurirea ostaşi căzuţi în Războiul de Întregire (1916 – 1919). Cimitirul a fost amenajat în anul 1921 de către Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, pe locul unui cimitir de campanie. În primă fază, acolo au ajuns trupurile a peste 650 de ostaşi de naţionalitate română, austriacă, bulgară, germană, franceză, turcă şi rusă din mai multe războaie importante.
În anul 2013, Ambasada Franţei a exhumat osemintele ostaşilor francezi şi le-a mutat în Parcela eroilor francezi din Cimitirul Bellu Militar. Osemintele rămase în Teleorman zac în uitare, iar şeful serviciului de Pieţe şi Târguri, care are în subordine şi cimitirele, Octavian Teodorescu, spune că n-a fost timp să amenajeze cimitirul până pe 1 Decembrie. De aceea, n-a făcut-o nici ulterior.
Ziua Naţională, pe de altă parte, a venit cu evenimente festive, care au ţinut copiii în ger pentru a susţine recitaluri muzicale. La Alexandria, în schimb, Centenarul a fost despre sarmale. Oamenii n-au venit în faţa Palatului Administrativ pentru discursuri şi nici pentru a se pune la punct cu eventualele conspiraţii care cutreierau prin discursurile oficiale ale aleşilor locali. Ei veniseră pentru sarmale. Iar bucuria centenară a fost cu atât mai mare cu cât li s-a permis să ia acasă mai multe porţii. Ce-i drept, era de unde. Primăria Alexandria comandase 5.000 de porţii, în valoare de aproape 13.000 de euro. Aşadar, bucuria a fost legitimă, de ambele părţi.
La mică distanţă de locul în care se primeau caserolele se dezvelea o statuie pe care oraşul a primit-o cadou de la o persoană fizică, un om de afaceri local, Gabriel Florea. El a cumpărat o statuie, care reprezintă simbolul jertfei ostaşilor români căzuţi pe front în 1916 – 1918, dar şi a sacrificiului miilor de patrioţi care au putrezit în închisorile regimurilor totalitare, în numele libertăţii. Statuia s-a dezvelit în prezenţa unui număr mic de oameni, pentru că restul erau la sarmale. Nici primarul Alexandriei, Victor Drăguşin, nu a participat la ceremonie, pentru că era frig.
În comuna Măgura, la mică distanţă de Alexandria, locuieşte, încă, un erou de vârsta României Mari. În ziua de 1 Decembrie nu a primit vizite, dar le-a aşteptat. Simion Gârlea a trecut prin multe… Toate sunt scrise în caiete pe care le păstrează ca un arhivar, într-o ordine desăvârşită, astfel încât să nu-şi încurce niciodată amintirile. Ştie exact câte scrisori a primit pe front şi câte a trimis. Avea 18 ani când a plecat de casă, din Basarabia, din satul Răspopeni. A stat pe front 1.267 de zile şi a descifrat mesajele codificate, utilizând maşina Enigma.
Alba
Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari, s-a redeschis în 29 noiembrie pentru o şedinţă omagială a Guvernului şi pe 1 Decembrie, pentru a fi vizitată, urmând apoi să fie închisă pentru continuarea lucrărilor de restaurare.
Clădirea în care la 1 decembrie 1918 delegaţii românilor transilvăneni au votat Unirea Transilvaniei cu România a intrat, în primăvară, în proces de reabilitare, termenul de execuţie fiind de doi ani, însă autorităţile cred că lucrările vor fi terminate mai repede, respectiv în 2019.
Clădirea a fost realizată între anii 1898 şi 1900, iar după 1 Decembrie 1918 a suferit modificări. După 1948 Sala Unirii a fost distrusă, pictura a fost tăiată, scoasă de pe arcade, plăcile cu proclamaţiile au fost sparte iar până în 1967 – 1968 clădirea a fost într-o uitare. La 50 de ani de la Marea Unire a fost reabilitată, beneficiind de o altă pictură, dar nu cea originară, care a fost refăcută abia acum. De asemenea, din 1992, până înainte să fie închisă pentru restaurare, pictura fusese din nou înlocuită.
În ultimii ani, sala a intrat într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exteriorul acesteia, cât şi în interior, unde apa de ploaie care pătrunde prin acoperiş a început să afecteze pictura murală.
Vrancea
Ceremoniile dedicate Centenarului şi Zilei Naţionale a României de la Focşani au fost organizate în jurul Monumentului Unirii situat în centrul oraşului, care e încă în reabilitare, deşi au fost depăşite mai multe termene de finalizare.
Fiind vorba despre un eveniment de mare importanţă, realizat cu bani de la Guvern, autorităţile locale au ordonat retragerea schelelor, iar muncitorii au cosmetizat monumentul, astfel încât să fie ascunse lucrările de reabilitare.
Operaţiunea la obeliscul din Focşani a început anul trecut: atunci a căzut o bucată din vârful monumentului, iar Primăria a vrut să repare simbolul oraşului. Ulterior, constructorul a descoperit numeroase probleme ascunse şi lucrarea s-a tot prelungit. În vara acestui an autorităţile locale spuneau că reparaţiile vor fi gata în luna noiembrie pentru ceremoniile de Centenar. În prezent, la faţa locului nu se lucrează şi reabilitarea va fi gata anul viitor, în cel mai bun caz.
Monumentul Unirii este dedicat Micii Unirii şi a fost realizat în 1976 de sculptorul Ion Jalea. Obiectivul are înălţimea de aproape 20 de metri şi prezintă mai multe simboluri şi personalităţi ale evenimentului din 1856, în baza căruia a fost realizată Unirea din 1918. Monumentul a fost reparat şi în anul 2011 când au fost restaurate basorelieful din bronz şi porţiunea din granit roşu.
Prahova
Cu ce au rămas ploieştenii după anul Centenar? Cu gust amar, ar spune mulţi dintre ei, mai ales după evenimentele pregătite de municipalitate de 1 Decembrie. Totul a fost făcut pe repede înainte, ceremonia de depunere a coroanelor de 1 Decembrie a durat mai puţin, la fel şi discursurile oficialităţilor, şi asta poate din cauza frigului. Din acest motiv, parada militară a început aproape cu o oră mai devreme decât a fost anunţat, iar miile de părinţi şi copii care au venit special să vadă parada, s-au trezit că nu mai au ce urmări.
Seara, municipalitatea a anunţat aprinderea luminiţelor de sărbători, la ora 19.00, însă, la ora 17.30, în multe zone din Ploieşti, iluminatul ornamental era pornit.
Un monument important pentru anul Centenar s-a inaugurat în comuna Blejoi, din judeţul Prahova. Este vorba de a doua statuie din ţară a Reginei Maria, care este turnată în bronz. Pentru lucrare s-a achitat suma de aproximativ 100.000 de euro.
Braşov
În Braşov, majoritatea evenimentelor organizate de-a lungul acestui an au fost dedicate Centenarului Marii Uniri, deşi nu toate au avut legătură cu tema.
Expoziţia „Primul muzeu românesc din Braşov. Edificarea instituţiilor culturale româneşti din Transilvania după Unirea din 1918” a fost unul ditnre evenimentele importante ale Braşovului, în care au colaborat Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Judeţean de Istorie, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” – instituţii din subordinea Consiliului Judeţean Braşov. Primul muzeu românesc, la Braşov, era deschis în 1937, sub egida ASTRA, Ion Colan, profesor, istoric şi publicist, şi Dumitru Furnică, finanţist, au fost cei care au contribuit decisiv în deschiderea instituţiei muzeale româneşti. La Braşov, mai exista, din 1908 Muzeul Săsesc din Ţara Bârsei. După cel de-al doilea război mondial, cele două muzee din Braşov (Muzeul Săsesc şi Primul Muzeu Românesc) au fost desfiinţate şi a fost înfiinţat Muzeul Judeţean Braşov. Din acestea au evoluat, mai târziu, instituţiile muzeale de astăzi care împart patrimoniul celor două muzee de odinioară.
Un alt eveniment important a fost concertul din 1 Decembrie, pregătit de artişti ai Operei şi ai Filarmonicii, care a avut loc la Teatrul „Sică Alexandrescu”.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale Muzeului de Istorie din An Centenar a fost expoziţia „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei şi artei româneşti. Expoziţia face parte din proiectul cu acelaşi titlu, realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional Bran, Universitatea Transilvania. Expoziţia a cuprins imagini istorice cu Regina Maria, îmbrăcată în costum popular. În cadrul proiectului, studenţi ai Universităţii braşovene, din domeniul designului de mobilier au recreat piese de mobilier din lemn, inspirate de mobilierul fostelor reşedinţe regale. Expoziţia a fost vernisată în mai multe oraşe, dar a fost prezentată şi în SUA.
Un alt proiect ambiţios al Braşovului, în acest an, a fost să intre în Cartea Recordurilor cu cel mai mare lanţ de oameni care citesc. Organizatorii au susţinut că astfel celebrează Centenarul Marii Uniri, dar şi Ziua Internaţională a Cărţii. Romanul ales a fost „Desculţ”, de Zaharia Stancu, iar până seara, peste 3200 de braşoveni sau turişti au citit câte o frază din el, la microfon, în Piaţa Sfatului.
Singurul bust dezvelit la Braşov a fost al Diaconului Coresi, în curtea Primei Şcoli Româneşti, din Şcheii Braşovului. În aceeaşi curte, mai există o statuie a cărturarului, care „nu seamănă deloc cu Coresi”, după cum a precizat directorul Muzeului Prima Şcoală Românească, preot Vasile Oltean.
Bustul Diaconului Coresi este o sculptură a artistului Radu Ciobanu, braşovean de origine, iar finanţarea lucrării a fost asigurată de o asociaţie braşoveană privată.
La capitolul monumente, o altă instituţie din Braşov – Muzeul Casa Mureşenilor, a realizat o hartă, într-un tiraj de 8.000 de exemplare, cu monumentele Eroilor Primului Război Mondial din Judeţul Braşov. Harta evidenţiază 144 de monumente şi a fost distribuită în liceele braşovene, dar există şi la Muzeul braşovean.
Gorj
După 100 de ani de Românie, rămânem fără casa în care a copilărit Constantin Brâncuşi, care s-a prăbuşit chiar în anul centenar.
Este, poate, evenimentul care a umbrit toată cultura română, dar şi satul Hobiţa, din Peştişani, judeţul Gorj, după ce, în luna octombrie, casa în care s-a născut Constantin Brâncuşi a ajuns o ruină. Ultimele grinzi de lemn s-au prăbuşit şi ele, iar imaginea nepăsării pare cu atât mai apăsătoare cu cât şi curtea s-a degradat şi a devenit coteţ de păsări.
Scandal în an centenar a fost şi după ce busturile soţilor Tătărescu au fost date jos de pe socluri, într-un parc din Târgu-Jiu.
La jumătatea Anului Centenar, în luna iulie, reprezentanţii Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, instituţie subordonată CJ Gorj, au decis să dea jos de pe soclu bustul fostului premier din perioada interbelică Gheorghe Tătărescu şi al soţiei acestuia, Arethia Tătărescu, pentru că Ministerul Culturii nu şi-a dat avizul pentru amplasarea lor în parcul din Târgu-Jiu.
Cele două busturi au fost amplasate într-o altă localitate din judeţ, la Casa Memorială Tudor Vladimirescu, din comuna Vladimir.
Artistul plastic care le-a realizat şi-a cerut lucrările înapoi, după ce a aflat că vor fi mutate. Paul Popescu a susţinut că nu a fost anunţat de reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj atunci când a fost luată această decizie, fiind convins că lucrările au fost ridicate pentru că a criticat restaurarea Porţii Sărutului.
Bustul dedicat lui Gheorghe Tătărescu a fost amplasat în parcul de lângă Muzeul Judeţean Gorj în urmă cu şase ani, iar în 2013 a fost realizată şi lucrarea dedicată soţiei sale, Arethia Tătărescu.
Încă din 2014 însă, autorităţile locale din Târgu-Jiu au anunţat că trebuie să le dea jos de pe soclu, pentru că Ministerul Culturii nu şi-a dat avizul pentru amplasarea acestora în spaţii publice.
Tot în 2014, Paul Popescu a fost anunţat de autorităţi că trebuie să refacă bustul Arethiei Tătărescu, pentru că ar avea sânii prea mari.
Arethia Tătărescu a trăit între 1889 şi 1968, fiind preşedintă a Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene. Ea l-a invitat pe Constantin Brâncuşi să realizeze la Târgu-Jiu Ansamblul Monumental "Calea Eroilor": Coloana fără Sfârşit, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Aleea Scaunelor.(Mediafax)

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu