>
  • Politica

  • Economie

  • Sport

  • Actualitate

  • Editorial

  • Social

  • Dezvaluiri

Moneycorp: Exporturile României ar putea trece în acest an de granița istorică de 70 miliarde de euro

Economia românească se îndreaptă spre un record istoric în materie de exporturi în 2019. Construcția de automobile și piese auto, industria prelucrătoare, agricultura și software-ul sunt câteva dintre principalele sectoare care vor asigura depășirea pragului de 70 de miliarde de euro, arată o analiză privind comerțul internațional, prezentată de Moneycorp, una dintre cele mai mari companii specializate în schimburi valutare și plăți internaționale, câștigătoarea din 2019 a premiului Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra. 

În 2018, economia românească a exportat bunuri și servicii de peste 67,7 miliarde de euro, în creștere cu 81,3% față de 2010 (37,3 mld.euro), și  cu 8,1% peste nivelul din 2017. Estimările privind evoluția din 2019 indică o creștere ceva mai temperată față de anul precedent, de sub 7%, spre nivelul de 72,4 mld.euro.

Potrivit analizei Moneycorp, sectorul automotive, cu Dacia-Renault, Ford și producătorii de piese auto în prim-plan, are șansa de a asigura, în acest an, principalul vector de creștere al exporturilor, după ce, în 2018, au asigurat 18,8% din volum (12,7 mld.euro), în creștere cu aprox. 13% față de anul precedent. Exporturile de mașini și aparate, echipamente electrice, etc., au reprezentat 28,7% din totalul exporturilor din 2018, în creștere cu 9,1% față de anul precedent.
,,Lansarea noilor modele de automobile și extinderea afacerilor producătorilor de piese și subansamble auto vor reprezenta, în orizontul 2019-2020, un factor semnificativ în evoluția exporturilor României’’, afirmă analiștii de la Moneycorp.
Industria prelucrătoare va contribui la recordul istoric din 2019 cu peste 30% din volumul exporturilor, iar agricultura și sectorul zootehnic cu alte peste 6%. Potrivit analizei Moneycorp, în 2018, în cel mai bun an pentru agricultura românească, valoarea exporturilor a trecut de 3,57 miliarde de euro, în creștere cu 2,1% față de anul precedent și cu peste 20% peste nivelul din 2010.

Exporturile de metale și produse din metale (fier,fontă, oțel), software-ul, carburanții, anvelopele, mobila, tutunul și alte produse finite din sectorul manufacturier se vor afla, de asemenea, în topul exporturilor în 2019, estimează Moneycorp.
În privința industriei software, potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS), piaţa locală de software şi de servicii de IT va trece în acest an de 5,1 miliarde de euro, ajungând la un nivel aproape dublu față de 2013. Exporturile de software şi servicii IT sunt aşteptate să atingă în 2019 valoarea de 4 mld. euro, cu 1 mld. euro mai mult decât în 2017, în timp ce piaţa internă va avea o creştere nesemnificativă.

,,Dincolo de accenturarea deficitului comercial, o problemă majoră cu consecințe economice semnificative, economia românească continuă trendul ascendent în domeniul exporturilor. Statisticile arată că, în ultimii ani, asistăm la o inversare a trendului din anii 2000, când România exporta cu precădere materii prime. Structura exporturilor prezintă, astfel, o îmbunătăţire constantă, ponderea produselor industriei  constructoare de maşini şi echipamente de transport ajungând, spre 
exemplu, la 47,4%. Din totalul exporturilor româneşti, peste 75% reprezintă produsele manufacturate. Economia produce mai multe produse finite, cu valoare adăugată mare, fapt care atrage o dezvoltare economică pe orizontală, în care sunt implicate tot mai multe companii’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

Potrivit analizei, peste 22.000 de companii desfășoară, în prezent, activități de export în România, în creștere cu 5,3% față de 2013. Cele mai multe activează în comerț (8540), industria prelucrătoare (7875), transport/depozitare (1107) și agricultură (1067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5000 au capital străin, iar 2500 capital mixt.
Potrivit analizei, companiile cu capital străin din România exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce firmele cu capital integral românesc înregistrează o medie de 600.000 euro. Diferența este chiar și mai mare, de 13 ori, în cazul firmelor importatoare.
,,Accesul diferențiat la piețele internaționale ține de relațiile de business, de reputația companiilor și de soliditatea financiară a acestora. Potențialul firmelor românești este grevat, în continuare, de lipsa unor strategii eficiente de promovare și de suportul insuficient oferit de misiunile economice românești din străinătate. Totodata, România are nevoie de un efort comun stat-privat pentru a susține competitivitatea produselor românești pe plan internațional. Accentul pe inovație, calitate și servicii de suport sunt primordiale într-o economie globală aflată într-o perioadă plină de provocări. Asigurarea competitivității ține și de predictibilitatea costurilor de fiananțare, inclusiv acoperirea riscului valutar. Este esențial ca firmele românești să folosească strategii de optimizare a costurilor, așa cum sunt cele dezvoltate de Moneycorp’’’’, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Dealer in cadrul aceleiași companii.
Potrivit analizei, evoluția consumului intern va continua să influențeze apetitul companiilor pentru importuri mai ales în sectoare precum cel alimentar, auto, în comerțul cu mărfuri diverse etc.
Dinamica inflației, evoluția cursului valutar și a condițiilor de creditare vor reprezenta principalele provocări în acest sector.

În 2018, importurile și-au continuat tendința de creștere din ultimii ani, avansând cu 9,6% față de anul precedent, la 82,8 miliarde de euro.  Față de 2010, importurile României au crescut cu peste 90 de procente. Urmare a acestei situații, deficitul comercial al României a crescut cu 16,8% anul trecut (2,173 miliarde euro ) faţă de anul anterior, până la 15,1 miliarde de euro.
,,Cele mai noi date Eurostat arată că, dincolo de Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia și Grecia – care raportau cele mai mari deficite comerciale din UE, țara noastră avea în ianuarie 2019 cel mai mare deficit din regiune, de 1,3 mld.euro, în creștere semnificativă, de la 800 milioane de euro în ianuarie 2018. Polonia, Ungaria, Cehia se aflau pe o balanță pozitivă, în timp ce Bulgaria și-a redus deficitul comercial cu 100 milioane de euro anul precedent, evoluție influențată mai ales de îmbunătățirea trade-ului la nivel intracomunitar. Un exemplu pozitiv îl reprezintă și Polonia, care și-a redus semnificativ deficitul comercial, cu 500 milioane Euro, luând măsuri eficiente pentru echilibrarea balanței dintre importuri și exporturi’’, afirmă experții. 
Estimările MoneyCorp arată că valoarea deficitului comercial al României ar urma să treacă în acest an de nivelul de 17,7 miliarde de euro, în condițiile în care importurile României sunt estimate la 90 mld.euro.
INS a anunțat marți că deficitul comercial s-a majorat cu 751,1 milioane euro în primele două luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care importurile au crescut cu 10,1% iar exporturile cu 4,8%.

CU CINE FACE AFACERI ROMÂNIA

Exporturile României își au drept țintă preponderentă țările din Uniunea Europeană.  Valoarea exporturilor către UE28 a crescut anul trecut cu 9,5% comparativ cu 2017, și a ajuns la o pondere de 76,7% în total exporturi.
Principala destinație o reprezintă Germania, unde ajung peste 23% din exporturile românești. Nemții au cumpărat, în 2018, bunuri  produse în România de 15,5 miliarde de euro, în creștere cu 8,4% față de 2017 și cu peste 110% față de 2013.

Un alt partener comercial principal al României este Italia, unde firmele românești au exportat anul trecut de 7,7 miliarde de euro, în creștere cu 35% față de 2013. În topul destinațiilor de export ale României urmează Franţa, care a cumpărat produse româneşti de 4,8 miliarde de euro, Ungaria (3,3 mld.euro), Marea Britanie (2,8 mld.euro) și Bulgaria (2,2 mld.euro). Top 10 destinații de export ale României este completat de Polonia (2,1 mld.euro), Spania (2 mld.euro), Cehia (2 mld.euro) și Turcia (1.98 mld.euro).

În ceea ce privește importurile, Germania asigură peste 20% din volum, cu afaceri de 16,9 miliarde de euro, urmată de Italia (7,7 miliarde euro), Ungaria (5,6 mld.euro), Polonia (4,6 mld.euro), China (4,4 miliarde euro), Franța (4,2 mld.euro), Turcia (3,6 mld.euro), Olanda (3,2 mld.euro), Federația Rusă (3,1 mld.euro) și Austria (2,7 mld.euro).
Interesant este că China, de unde vin multe dintre mărfurile vândute în România, se situează abia pe locul 5, cu afaceri de 4,4 mld.euro, în creștere cu 12% față de anul precedent, și cu mai mult de 50% față de 2013.
,,Potențialul de export al României este unul semnificativ. Dincolo de relațiile comerciale în creștere cu țările din UE, statisticile indică un avans semnificativ și în afacerile cu țări precum Armenia, Kazahstan, Uzbekistan, Sri Lanka, Egipt, Liban sau Nigeria unde volumul exporturilor, raportat la anul 2013, s-a dublat, iar în unele cazuri chiar a crescut de 3-4 ori față de anii anteriori. Chiar și în relația cu SUA stăm mai bine decât acum 6 ani, în 2018 fiind raportate afaceri de aproape 1 mld.euro. De la mașini, combustibili, produse chimice, zootehnice (animale vii) și agricole (grâu în special), relațiile comerciale cu țările din afara UE au depășit nivelul de 15 miliarde de euro în 2018’’, arată analiza Moneycorp.

TIRURILE ROMÂNEȘTI, ÎN PRIM-PLAN

Numărul mare de TIR-uri care tranzitează șoselele României se datorează volumului mare de mărfuri gestionat de transportul auto. 75,1% din exporturile firmelor românești și  74,1% din importuri sunt asigurate pe baza transportului rutier.
Potrivit statisticii, volumul de mărfuri transportat auto la export a crescut cu peste 40% față de 2013, la 47 miliarde de euro, iar în privința importurilor a avansat cu 37,6%, la 56 miliarde de euro.
Pe cale maritimă, firmele românești au exportat în 2017 de 9,8 mld.euro  (-8,8%), și au importat de 10,5 mld.euro (+25,2%). Pe calea ferată, România a exportat de 2 mld.euro, în scădere cu 14,6% față de 2013 și a importat de 1,95 mld.euro, în creștere cu 27,8%. Transportul de mărfuri pe Dunăre a crescut, la export, cu 60% (605 mil.euro) și cu 37,7% la importuri (398 mil.euro).
,,Potențialul de creștere al comerțului exterior al României este influențat în mod semnificativ de starea precară a infrastructurii. Lipsa autostrăzilor, care generează costuri suplimentare de transport firmelor din România față de cele din alte țări din regiune, deprecierea rețelei de cale ferată și absența/degradarea facilităților de gestionare a mărfurilor reprezintă principalele provocări. La acestea se adaugă degradarea sectorului navigabil al Dunării și absența investițiilor în extinderea zonelor de transport fluvial’’, afirmă experții.
Potrivit analizei Moneycorp, România se află pe locul 29 din 43 din Europa în privința numărului de kilometri de autostradă. Anul trecut, erau dați în folosință numai 763 de kilometri, reprezentând 4,3% din totalul drumurilor naţionale, în condițiile în care țări precum Polonia sau Croația au de două ori mai mult, conform datelor Eurostat. La polul opus se afla Spania, cu 15,500 kilometri de autostrada si Germania cu peste 13,000.
Pe calea ferată, potrivit unui raport al World Economic Forum, România se află pe locul 24 în topul eficienței transportului, cu un scor negativ de 3.06 puncte. Bulgaria este două locuri mai sus, cu 3.32, Polonia este pe locul 18, cu un scor de 3,96 puncte iar Cehia pe 8, cu 4,73 puncte, în clasamentul condus de Olanda, Finlanda și Germania.
,,Transportul rutier, chiar și cu provocările legate de infrastructură, a ajuns să reprezinte principalul vector de gestiune al comerțului exterior. Pentru ca economia să crească sustenabil, este nevoie însă de extinderea semnificativă a rutelor de transport, de la cele feroviare, la cele navigabile și aeriene’’, afirmă experții.

EFICIENȚA, LA ORDINEA ZILEI

Dincolo de extinderea relațiilor comerciale cu partenerii străini și de necesara optimizare a infrastructurii de transport, evoluția comerțului internațional ține și de modul în care companiile își gestionează bugetele.

‘’Operațiunile de import generează costuri financiare adiționale semnificative, pe lângă cele de bază precum bunurile și transportul lor. Schimburile valutare, fluctuațiile majore din piață, comisioanele pentru plățile internaționale sau lipsa unei strategii de hedging poate costa scump o companie. Optimizarea acestora trebuie să fie în prim-plan. Exportatorii și importatorii au nevoie de soluții integrate pentru acoperirea riscului valutar’’ afirmă Claudiu Ghebaru, expert în cadrul Moneycorp.
,,În ultimii 8 ani, leul s-a depreciat cu 10% față de Euro, iar în 2019, avem deja încă un minus de 3%. Un instrument financiar de tip contract forward încheiat la începutul anului, cu decontare la 3 luni, ar fi acoperit în întregime această depreciere și ar fi limitat pierderile cauzate de volatilitatea din piață la ~1.25% în medie (1.4% pe Euro și 0.95% pe Dolar)’’, afirmă aceștia.
Un alt exemplu îl reprezintă comisioanele bancare plătite de importatori. ,,La 83 de miliarde de euro importuri, comisioanele au ajuns, probabil, la 48 milioane de euro, estimând aici doar comisionul la plată și excluzând alte costuri, precum cele generate de intermedierea interbancară, comisioanele de urgență, eliberare swift-uri, etc. În 8 ani, costurile se ridică la minimum 350 milioane de euro. Astfel de costuri puteau fi reduse semnificativ prin contractarea unor servicii specializate’’, spun experții Moneycorp.

MADE IN ROMANIA, UN BRAND DE ȚARĂ?

Economia românească are potențialul de a depăși granița de 100 de miliarde de euro în materie de exporturi în următorii 5-7 ani, estimează Moneycorp. Sectorul automotive, agricultura, industria prelucrătoare și IT&C sunt văzute de companie drept principalii ambasadori ai brandului ,,Made in Romania”.

,,Dacă în domenii precum industria auto, agricultură și sectorul de prelucrare, dinamica este condiționată de dezvoltarea infrastructurii de transport și asigurarea forței de muncă calificată – probleme tot mai stringente, industria de software, sectorul inovației în general, oferă cel mai ridicat potențial, având în vedere calitatea factorului uman și raportul preț-calitate excelent oferit de companiile românești. Anii următori vor aduce, cu siguranță, noi exemple de unicorni, precum UiPath, în domenii de înaltă tehnologie, asociate cu inteligența artificială și robotizarea’’, arată analiza.

Postat în:: , ,

ziarul universul

Ziarul Universul

Săptămânal de informare, anchetă şi comentarii. Fondat: 1884 Luigi Cazzavillan, 2001 Ion Cilica-Deaconu Contact.

Lasa un comentariu